Afaceri fabuloase pentru influencerii de peste Prut! Jumătate de milion de euro pentru unul dintre cei mai urmăriți

Ioana Grama, unul dintre cei mai urmăriţi creatori de conţinut digital din România, are două firme care au realizat afaceri nete de de 2,73 milioane de lei în 2022 (echivalentul a 546 de mii de euro), cu 20% mai mici decât în 2021, şi marjă de profit net de 43,22% în 2022, cu peste 3,5 puncte procentuale mai mare decât în 2021, arată calculele Economica.net pe baza datelor obţinute din Termene şi Ministerul de Finanţe. Rezultatele financiare amintite mai sus au fost realizate cu doar un salariat.

Ioana Grama e urmărită de peste 466.000 de oameni pe Instagram, de 96.000 de oameni pe Facebook şi are 46.000 de abonaţi pe Youtube.

Tagurean Grama Ioana Florina deţine integral firmele Ioana Grama 92 Media şi Ioana Istagrama, conform informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, puse la dispoziţia Economica.net de portalul juridic Termene.

Ioana Grama 92 Media şi Ioana Istagrama au activităţi ale agenţiilor de publicitate. Cele două firme au avut o cifră de afaceri cumulată de 2,73 milioane de lei în 2022, cu 20% mai mică decât în 2021. Firmele deţinute de Ioana Grama au avut un profit net cumulat de 1,18 milioane lei în 2022, cu 12% mai mic decât în 2021, arată calculele Economica.net pe baza datelor obţinute din Termene şi din situaţiile financiare ale firmelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#influencer #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.