Suflul rece al crizei a prăbușit industria alimentară! Cădere de peste 20%

Industria alimentară, cu o pondere de 23% în structura industriei prelucrătoare, a intrat în declin spre sfârșitul anului precedent, menținându-se pe o traiectorie negativă în prima jumătate din acest an (-21,4%), arată datele Ministerului Economiei.

Anul agricol neproductiv 2022, afectat de seceta severă, reprezintă principalul factor care a diminuat rezultatul industriei alimentare. Evoluția producției principalelor tipuri de produse ale industriei alimentare se prezintă astfel:

– fabricarea uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale: -43%

– fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor: -41%

– prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor: -39%

– fabricarea altor produse alimentare: -25%

– prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor: -13%

– fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon: -5%

– fabricarea produselor lactate: -3,3%

– producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne: -2,4%.

Totuși, o subramură a industriei alimentare și-a inversat traiectoria, înregistrând creștere – fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase, care a fost în creștere cu 5% în perioada analizată.

Ministerul Economiei susține că reducerea producției alimentare se datorează consecințelor crizei energetice, situația economică dificilă din regiune, precum și scăderea cererii externe și interne continuă să creeze dificultăți companiilor industriale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#industria alimentara #reducere #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.