Criza economică a gripat economia Moldovei! PIB-ul s-a contractat cu 2,3%

Conform datelor Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat o scădere în semestrul I 2023. Astfel, PIB estimat pentru această perioadă a constituit 133,9 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, înregistrând o reducere de 2,3% în termeni reali comparativ cu semestrul I 2022.

Această descreștere semnificativă a PIB este atribuită în principal următoarelor activități economice:

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (-1,4%): Această activitate a avut o pondere de 17,7% în formarea PIB și a înregistrat o scădere semnificativă a Valorii Adăugate Brută (VAB) de 7,4%.
Industria prelucrătoare (-1,1%): Cu o pondere de 8,6% în formarea PIB, industria prelucrătoare a consemnat o scădere a VAB de 11,8%.
Construcțiile (-1,0%): Cu o pondere de 5,8% în PIB, activitatea de construcții a înregistrat o scădere a VAB de 15,3%.
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,9%): Această activitate a avut o pondere de 2,1% în formarea PIB și a înregistrat o scădere semnificativă a VAB de 33,4%.

În ciuda acestor scăderi, există și sectoare care au avut un impact pozitiv asupra evoluției PIB:

Sănătate și asistență socială (+0,9%): Această activitate a avut o pondere de 5,9% în PIB și a înregistrat o creștere a VAB de 17,1%.
Informații și comunicații (+0,7%): Cu o pondere de 7,4% în PIB, activitatea de informații și comunicații a consemnat o creștere a VAB de 10,2%.
Învățământ (+0,5%): Această activitate a avut o pondere de 7,0% în PIB și a înregistrat o creștere a VAB de 9,0%.
Activități de cazare și alimentație publică (+0,3%): Cu o pondere de 1,5% în formarea PIB, această activitate a consemnat o creștere semnificativă a VAB de 21,1%.

De asemenea, impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, cauzând o scădere de 0,7%, cu volumul lor micșorându-se cu 5,0%.

În ceea ce privește utilizarea PIB, consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat cea mai mare scădere (-4,7%), în timp ce exportul net de bunuri și servicii a contribuit pozitiv la evoluția PIB, generând o creștere de 2,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.