Criza economică a gripat economia Moldovei! PIB-ul s-a contractat cu 2,3%

Conform datelor Biroul Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova a înregistrat o scădere în semestrul I 2023. Astfel, PIB estimat pentru această perioadă a constituit 133,9 miliarde de lei, la prețuri curente de piață, înregistrând o reducere de 2,3% în termeni reali comparativ cu semestrul I 2022.

Această descreștere semnificativă a PIB este atribuită în principal următoarelor activități economice:

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (-1,4%): Această activitate a avut o pondere de 17,7% în formarea PIB și a înregistrat o scădere semnificativă a Valorii Adăugate Brută (VAB) de 7,4%.
Industria prelucrătoare (-1,1%): Cu o pondere de 8,6% în formarea PIB, industria prelucrătoare a consemnat o scădere a VAB de 11,8%.
Construcțiile (-1,0%): Cu o pondere de 5,8% în PIB, activitatea de construcții a înregistrat o scădere a VAB de 15,3%.
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-0,9%): Această activitate a avut o pondere de 2,1% în formarea PIB și a înregistrat o scădere semnificativă a VAB de 33,4%.

În ciuda acestor scăderi, există și sectoare care au avut un impact pozitiv asupra evoluției PIB:

Sănătate și asistență socială (+0,9%): Această activitate a avut o pondere de 5,9% în PIB și a înregistrat o creștere a VAB de 17,1%.
Informații și comunicații (+0,7%): Cu o pondere de 7,4% în PIB, activitatea de informații și comunicații a consemnat o creștere a VAB de 10,2%.
Învățământ (+0,5%): Această activitate a avut o pondere de 7,0% în PIB și a înregistrat o creștere a VAB de 9,0%.
Activități de cazare și alimentație publică (+0,3%): Cu o pondere de 1,5% în formarea PIB, această activitate a consemnat o creștere semnificativă a VAB de 21,1%.

De asemenea, impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB au avut un impact negativ asupra evoluției PIB, cauzând o scădere de 0,7%, cu volumul lor micșorându-se cu 5,0%.

În ceea ce privește utilizarea PIB, consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat cea mai mare scădere (-4,7%), în timp ce exportul net de bunuri și servicii a contribuit pozitiv la evoluția PIB, generând o creștere de 2,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#PIB #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.