Moldovenii fug din țară! Statistică alarmantă: Tinerii sunt pe primul loc

Situația demografică a tinerilor din Moldova a evoluat într-un mod interesant, cu două tendințe distincte. Deși numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 23 de ani a scăzut semnificativ în ultimii ani, un număr tot mai mare dintre aceștia își continuă studiile în instituții de învățământ din țară, conform unui raport realizat de economistul Veaceslav Ioniță.

Vestea proastă este că numărul tinerilor din această grupă de vârstă a scăzut de la 254,5 mii în 2015 la doar 146,3 mii în prezent, o reducere de 1,7 ori. Această scădere demografică a ridicat îngrijorări cu privire la viitorul țării, dar vestea bună este că tot mai mulți tineri aleg să-și continue studiile în instituțiile de învățământ din Moldova.

Potrivit lui Ioniță, în 2015, doar 35,8% din tinerii cu vârsta între 18 și 23 de ani urmau cursuri în instituții de învățământ din țară. În prezent, această cifră a crescut semnificativ, ajungând la 45,7%. Acest lucru indică o creștere semnificativă a dorinței tinerilor de a urma o educație superioară.

Există mai mulți factori care contribuie la această tendință pozitivă. Unul dintre acești factori este pandemia din 2020, care a determinat mai mulți tineri să rămână acasă și să își continue studiile în Moldova. De asemenea, interesul general pentru educație a crescut, iar tinerii își recunosc tot mai mult importanța.

Educația în colegii a cunoscut o creștere semnificativă, cu o creștere de 1,6 ori față de 2015. În acel an, doar 6,1% dintre tineri urmau cursurile colegiilor, iar acum ponderea lor a crescut la 9,9%. Școlile profesionale au înregistrat, de asemenea, o creștere de 25% în interesul tinerilor.

Interesul pentru universități a crescut cu 13%, deși acestea au fost întotdeauna o opțiune populară. Cu toate acestea, este îmbucurător faptul că tot mai mulți tineri explorează și alte opțiuni educaționale, în special colegiile.

„Dacă înclinația spre studii ar fi rămas la fel ca în 2015, numărul tinerilor care urmau cursurile instituțiilor de învățământ din Moldova ar fi fost mult mai mic decât este în prezent. Aceste date sugerează că, deși numărul tinerilor scade, dorința lor de a se educa și a se dezvolta profesional este în creștere, ceea ce reprezintă o veste îmbucurătoare pentru viitorul țării”, a conchis economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #tineri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația „Forța Fermierilor” a adresat o scrisoare deschisă comisarului european pentru Agricultură și Alimentație, Christophe Hansen, aflat într-o vizită la Chișinău, prin care solicită sprijin real pentru agricultorii moldoveni, acuzați că sunt ignorați și marginalizați de politicile guvernamentale.

În document, fermierii reclamă că imaginea agriculturii prezentată oficialilor europeni în timpul vizitei se limitează la câteva afaceri privilegiate, susținute masiv prin subvenții și credite preferențiale. „Această imagine nu reflectă realitatea – mii de producători mici și mijlocii sunt împinși spre faliment, iar rafturile supermarketurilor din Chișinău arată cât de puțină pondere au produsele locale”, se arată în scrisoare.

Asociația atrage atenția asupra efectelor devastatoare ale războiului din Ucraina și ale secetelor repetate, care au decapitalizat agricultorii mai grav decât orice altă criză. „Peste 33 de mii de muncitori din agricultură au părăsit țara în ultimii ani. Zootehnia și procesarea cerealelor au fost abandonate, iar fermierii mici marginalizați”, susțin semnatarii.

Fermierii denunță și atitudinea autorităților de la Chișinău, acuzate de măsuri punitive și lipsă de sprijin în crize. „Prim-ministrul a declarat că nu contează dacă 1,7 milioane de hectare vor fi lucrate de 3.000 sau 1.000 de companii. Practic, pentru guvern, fermierii mici nu contează. În plus, agricultorii au fost etichetați drept ‘pro-ruși’ sau ‘anti-europeni’ doar pentru că au cerut politici corecte”, se menționează în adresare.

În final, „Forța Fermierilor” cere comisarului european: evaluarea obiectivă a situației reale din agricultură, dincolo de vitrinele oficiale, o abordare echilibrată care să nu discrimineze sectoarele agricole, sprijin pentru creșterea competitivității înaintea liberalizării totale a pieței cu UE,
condiționarea asistenței europene de politici echitabile pentru toți agricultorii.

„Integrarea europeană nu trebuie să fie un proces care accelerează dispariția a mii de fermieri, ci unul care să le ofere sprijin și șansa de a deveni parte din succesul comunității europene”, se încheie scrisoarea.