Moldovenii fug din țară! Statistică alarmantă: Tinerii sunt pe primul loc

Situația demografică a tinerilor din Moldova a evoluat într-un mod interesant, cu două tendințe distincte. Deși numărul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 23 de ani a scăzut semnificativ în ultimii ani, un număr tot mai mare dintre aceștia își continuă studiile în instituții de învățământ din țară, conform unui raport realizat de economistul Veaceslav Ioniță.

Vestea proastă este că numărul tinerilor din această grupă de vârstă a scăzut de la 254,5 mii în 2015 la doar 146,3 mii în prezent, o reducere de 1,7 ori. Această scădere demografică a ridicat îngrijorări cu privire la viitorul țării, dar vestea bună este că tot mai mulți tineri aleg să-și continue studiile în instituțiile de învățământ din Moldova.

Potrivit lui Ioniță, în 2015, doar 35,8% din tinerii cu vârsta între 18 și 23 de ani urmau cursuri în instituții de învățământ din țară. În prezent, această cifră a crescut semnificativ, ajungând la 45,7%. Acest lucru indică o creștere semnificativă a dorinței tinerilor de a urma o educație superioară.

Există mai mulți factori care contribuie la această tendință pozitivă. Unul dintre acești factori este pandemia din 2020, care a determinat mai mulți tineri să rămână acasă și să își continue studiile în Moldova. De asemenea, interesul general pentru educație a crescut, iar tinerii își recunosc tot mai mult importanța.

Educația în colegii a cunoscut o creștere semnificativă, cu o creștere de 1,6 ori față de 2015. În acel an, doar 6,1% dintre tineri urmau cursurile colegiilor, iar acum ponderea lor a crescut la 9,9%. Școlile profesionale au înregistrat, de asemenea, o creștere de 25% în interesul tinerilor.

Interesul pentru universități a crescut cu 13%, deși acestea au fost întotdeauna o opțiune populară. Cu toate acestea, este îmbucurător faptul că tot mai mulți tineri explorează și alte opțiuni educaționale, în special colegiile.

„Dacă înclinația spre studii ar fi rămas la fel ca în 2015, numărul tinerilor care urmau cursurile instituțiilor de învățământ din Moldova ar fi fost mult mai mic decât este în prezent. Aceste date sugerează că, deși numărul tinerilor scade, dorința lor de a se educa și a se dezvolta profesional este în creștere, ceea ce reprezintă o veste îmbucurătoare pentru viitorul țării”, a conchis economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#migrație #tineri #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.