VIDEO Refuzul Chișinăulu de a plati pretinsa datorie Gapromului i-a înfuriat pe propagandiștii Kremlinului

Într-un gest provocator, Modest Kolerov, cunoscut propagandist rus, a propus o acțiune agresivă împotriva Republicii Moldova, sugerând invadarea țării ca răspuns la refuzul Chișinăului de a recunoaște o datorie la livrările de gaz pe care Moscova o pretinde. Kolerov a făcut această sugestie în contextul unui presupus conflict legat de gaze între cele două țări.

Autoritățile moldovenești au respins vehement pretențiile Rusiei și ale Gazprom, refuzând să recunoască o presupusă datorie de peste 700 de milioane de dolari. Această decizie a fost descrisă de Kolerov drept o „palmă” aplicată Rusiei și a susținut că trebuie să se ajungă în regiunea Transnistria pentru a o „elibera”.

Cu toate acestea, Kolerov a recunoscut că o eventuală invazie a Transnistriei ar necesita accesul la teritoriul ucrainean, în special la orașul Odesa. Acest comentariu sugerează că Rusia ar putea urmări mai multe obiective geopolitice în această acțiune propusă.

Trebuie menționat că Rusia a folosit anterior pretenții legate de datorii la gaze pentru a șantaja Ucraina, cerând peste 40 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, Curtea de Arbitraj de la Stockholm a declarat aceste pretenții ilegale și a ordonat Rusiei să plătească Ucrainei despăgubiri în valoare de 2,56 miliarde de dolari. Astfel, strategia Kremlinului de șantaj cu gaze în cazul Ucrainei a eșuat.

În acest context, autoritățile de la Chișinău au comandat un audit pentru a clarifica datoria „istorică” către Gazprom. Rezultatele acestui audit au indicat că suma datorată de Moldova este mult mai mică decât cifrele vehiculate de Rusia, subliniind astfel importanța soluționării disputei în mod transparent și echitabil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#propagandist #gaz #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.