Petru Rotaru, la TAXCON'23: „Autoritatea fiscală are ca prioritate apropierea de contribuabili ”

Directorul Serviciului Fiscal de Stat, dl Petru Rotaru a participat astăzi la cea de-a patra ediție a conferinței internaționale pe tematică fiscală din Republica Moldova – TAXCON’23, la secțiunea dedicată administrării fiscale și conformării voluntare.

Rotaru a mulțumit în primul rând organizatorilor pentru efortul de a aduce împreună atât autoritățile statului cu atribuții în acest domeniu, precum și beneficiarii serviciilor prestate de către instituțiile în cauză: „Este o oportunitate perfectă pentru a avea o discuție sinceră și la subiect, unde noi vă împărtășim viziunea și planurile noastre, precum și aflăm de la Dvs care sunt probleme cu care vă confruntați, care sunt așteptările Dvs de la noi”.

În discursul său, dl Petru Rotaru a menționat că, viziunea SFS este de a fi o autoritate fiscală modernă și performantă, eficientă și inovatoare care să ofere servicii de înaltă calitate, prin implementarea unor procese simple și transparente, bazate pe soluții IT și planificare pe bază de risc, menite să optimizeze costurile de administrare fiscală, cât și să asigure creșterea conformării benevole, prin îmbunătățirea relațiilor de colaborare și respectare a angajamentelor reciproce dintre SFS și contribuabili.

„Scopul nostru constă în promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea și la plata obligațiilor fiscale, sporirea gradului de performanță al administrării fiscale în vederea fortificării capacității de funcționare și dezvoltare a statului în scopul acoperirii necesităților social-economice și oferirii contribuabililor de servicii fiscale calitative conform bunelor practici europene”, a adăugat directorul SFS.

În context, a fost menționat faptul că, Serviciul Fiscal de Stat pune un accent deosebit pe promovarea conformării voluntare, în detrimentul activităților de control, fiind aduse în atenția publicului și rezultatele activităților întreprinse în acest sens.

„În primul semestru al anului 2023, autoritatea fiscală a intensificat acțiunile de conformare voluntară a contribuabililor la respectarea legislației fiscale, inclusiv prin majorarea numărului de vizite fiscale cu circa 80% și reducerea cu circa 57% a numărului controalelor fiscale efectuate din cele planificate. Totodată, pe fundalul diminuării numărului controalelor fiscale planificate, ponderea sumelor încasate din totalul obligațiilor fiscale calculate în cadrul controalelor efectuate s-a majorat cu 55,7 milioane lei sau cu 52% față de perioada similară a anului 2022″, a adăugat dl Petru Rotaru.

De asemenea, directorul SFS a declarat că, autoritatea fiscală are ca prioritate apropierea de contribuabili și oferirea serviciilor de calitate acestora fiind ghidată de sloganul „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, în vederea creării condiţiilor favorabile pentru conformarea voluntară la respectarea legislaţiei: „Serviciul Fiscal de Stat va continua să depună eforturi consolidate în vederea promovării conformării voluntare, să modernizeze și să îmbunătățească în permanență serviciile prestate contribuabililor, inclusiv digitalizarea acestora, să faciliteze accesul la informația de ordin fiscal și să fie cât mai aproape de fiecare contribuabil prin instruirea și oferirea consultanței de calitate pentru crearea condițiilor favorabile conformării acestora la respectarea legislației fiscale”.

#TAXCON #contribuabili #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.