Companiile „Tutun-CTC” și Philip Morris Moldova au semnat un contract de cooperare

Philip Morris Moldova și „Tutun CTC” au semnat la finele lunii august un contract prin care inițiază din acest an producerea în cadrul fabricii „Tutun-CTC” a unor branduri din portofoliul Philip Morris International.

„Acest contract este o demonstrație a faptului că suntem o fabrică modernă, organizată și un partener credibil, inclusiv pentru liderii mondiali în domeniu. Noi suntem capabili să producem la cele mai înalte standarde internaționale, cu respectarea tuturor rigorilor specifice pieței tutunului. Pe de altă parte, acest contract este și o victorie pentru Republica Moldova, pentru că este semnat într-o perioadă în care evenimentele din regiune complică decizia de a investi în țara noastră. Totodată, prin acest contract noi readucem Moldova în circuitul mondial al producătorilor de țigarete, lucru care nu este tocmai simplu de realizat la ora actuală. Astfel, oportunitatea noastră de business este amplificată și de oportunitatea oferită țării, pentru că este un semnal pozitiv pentru toți investitorii străini”, menționează Frank Arif, proprietarul „Tutun-CTC”.

„Suntem foarte mândri că am ajuns la o altă etapă importantă – produsele Philip Morris vor fi fabricate și în Moldova. Acest lucru nu doar va facilita procesul de furnizare a produselor, ci și va contribui la dezvoltarea economiei țării, la asigurarea locurilor de muncă. Suntem siguri că va transmite un semnal pozitiv și altor companii să investească în Moldova”, a declarat directorul Philip Morris Ukraine & Moldova, Maksym Barabash.

Decizia de a lansa producerea în cadrul fabricii „Tutun-CTC” este rezultatul analizei complexe realizate de specialiștii Philip Morris International a capacităților de producție din Republica Moldova.

„Astăzi, putem spune cu încredere că „Tutun-CTC” este o fabrică modernă, cu echipamente performante și profesioniști înalt calificați, care corespund în totalitate standardelor noastre internaționale. Cu siguranță, cooperarea noastră va fi avantajoasă pentru ambele părți, aducând beneficii și pentru economia locală”, a adăugat managerul general Philip Morris Moldova, Elena Naumenko.

Philip Morris International este prezent în Republica Moldova din 1996, fiind unul dintre liderii pieței locale de tutun. Decizia de a extinde investițiile în Republica Moldova reprezintă o continuitate a activității companiei pe piața moldovenească, care și-a propus să fie un contribuabil și angajator responsabil, dar și un partener de încredere al statului.

„Tutun CTC” este una dintre cele mai mari companii din Moldova. Noul management al fabricii în continuu investește în dezvoltarea și creșterea eficienței companiei prin implementarea de tehnologii și echipamente moderne, crearea locurilor de muncă.

#tutun-ctc #philip moris #Cooperare #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.