Numărul familiilor noi, în creștere: „Comparativ cu 2020, au fost înregistrate deja cu 1128 mai multe căsătorii”

Pandemia generată de COVID-19 a dus la scăderea numărului de căsătorii înregistrate în Republica Moldova în anul 2020. Totuși, anul 2021 echiliprează situația. Natalia Caraman, Serviciului de Stare Civilă Botanica, susține că în 2021 se atestă deja o creștere a numărului de căsătorii. Comparativ cu anul precedent, au fost înregistrate deja cu aproximativ 1128 mai multe căsătorii.

Potrivit Nataliei Caraman, în lunile ianuarie-aprilie 2020 au fost înregistrate 3829 de căsătorii. Aceste declarații au fost făcute în cadrul unui interviu pentru Sputnik.

„Acest număr este cu peste 484 mai mic, în comparație cu aceeași perioadă a anului 2019. Pe fonul restricțiilor impuse de autorități, în luna aprilie am înregistrat cel mai mic număr de căsătorii”, a precizat Natalia Caraman.

Deși unii specialiști estimau o creștere la capitolul divorțuri în perioada pandemică, Natalia Caraman a precizat că nu a existat o diferență semnificativă în acest sens.

„Am înregistrat chiar o mică scădere a divorțurilor. Cred ca acest lucru se datorează faptului că activitatea Serviciului de Stare Civilă a fost stopată o perioadă, iar oamenii nu puteau depune declarațiile de desfacere a căsătoriei”, a subliniat Natalia Caraman.

#căsătorii #Natalia Caraman #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.