Constatări sumbre! Piața neagră a țigărilor se dublează an de an

Economistul de la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul” atrage atenția asupra unei tendințe extrem de negative pe piața produselor de tutun din Republica Moldova. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice, comerțul ilegal cu produsele de tutun s-a înrăutățit semnificativ în ultimii trei ani. Datele rezultate din trei cercetări de piață, interviuri cu agenții economici din domeniu și analiza datelor privind încasările bugetare au dezvăluit o dublare anuală a comerțului ilicit cu produse de tutun.

În acest an, se estimează că piața ilegală a produselor de tutun va atinge un nivel de 12,3%, aproape dublu față de cota medie din 2022, de 6,9%, și de 3,3 ori mai mare decât în 2021, când comerțul ilicit cu produse de tutun a fost de 3,7%. În 2020, când fenomenul a început în Republica Moldova, piața ilegală a produselor de tutun era estimată la 1,8%. Pierderile bugetare din acest an, cauzate de comerțul ilicit, sunt estimate la 615 milioane de lei, mai mult decât totalul pierderilor din cei trei ani precedenți.

Expertul Ioniță a subliniat că majorările consistente ale accizelor la produsele de tutun au generat un interes economic crescut pentru comerțul ilegal cu aceste produse. Cu fiecare creștere a accizelor, crește și atracția pentru comerțul ilicit. Mai mult, țigările electronice și produsele de narghilea reprezintă o preocupare specială, deoarece aceste piețe sunt afectate într-un mod semnificativ.

Comerțul ilegal generează riscuri majore pentru Republica Moldova, inclusiv securitatea minorilor, riscuri pentru sănătate, fraude fiscale, creșterea corupției și revenirea fenomenului spălării de bani. Acest fenomen se dezvoltă vertiginos, iar autoritățile trebuie să acționeze rapid pentru a-l combate eficient.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#contrabanda #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova dă semne de blocaj, iar perspectivele pentru sfârșitul anului sunt sumbre. După o perioadă de creștere, activitatea economică a trecut în stagnare, iar pentru trimestrul III din 2026 se conturează o creștere a Produsului Intern Brut (PIB) apropiată de zero, a avertizat Centrul Analitic Independent Expert-Grup, care estimează că economia țării va avansa cu cel mult 1% în acest an, de trei ori sub potențialul său.

Potrivit analizei, economia a trecut în luna august din faza de creștere în cea de stagnare, pe fondul deteriorării evoluțiilor din industrie și al slăbirii exporturilor. Practic, două dintre principalele motoare economice au început să piardă din putere, în timp ce consumul a rămas principalul factor care mai susține activitatea economică.

Problema este că acest consum se bazează tot mai mult pe produse importate, ceea ce limitează efectele pozitive asupra producției interne și menține presiunea asupra balanței comerciale.

„În august, economia a trecut din creștere în stagnare, pentru că industria și exporturile au început să cedeze. A rămas un singur motor, consumul, care însă se sprijină tot mai mult pe importuri și care va fi pus la grea încercare în această iarnă de scumpirea gazelor și a căldurii”, a declarat Adrian Lupușor, directorul executiv al Expert-Grup.

Potrivit economistului, perspectivele sunt complicate și de majorarea costurilor energetice în sezonul rece, care ar putea reduce puterea de cumpărare a populației și capacitatea gospodăriilor de a susține consumul.

„Menținem prognoza că 2026 se va încheia cu o creștere economică de cel mult 1%, de trei ori sub potențialul economiei, iar riscul unei stagflații, cu o economie pe loc și prețuri în creștere, devine tot mai real”, a avertizat Lupușor.

Stagflația reprezintă o situație economică deosebit de dificilă, în care creșterea economică este foarte slabă sau inexistentă, în timp ce inflația continuă să afecteze populația și mediul de afaceri. În asemenea condiții, autoritățile se confruntă cu o dilemă: măsurile de stimulare a economiei pot alimenta presiunile inflaționiste, iar politicile de combatere a inflației pot frâna suplimentar activitatea economică.

Estimarea Expert-Grup pentru întregul an 2026 este deosebit de modestă în raport cu potențialul de creștere economică al Republicii Moldova. Dacă prognoza de cel mult 1% se confirmă, economia va înregistra încă un an de avans slab, insuficient pentru o recuperare rapidă a decalajelor de dezvoltare.

Astăzi, Banca Mondială și actualizat în descreștere prognoza economică a Republicii Moldova la 1,9% pentru anul 2026, iar anterior FMI spunea că avansul PIB-ului va fi de 1,8%.

#PIB #economie #Moldova