Directorul Philip Morris Moldova: Autoritățile trebuie să încurajeze inovațiile și noile tehnologii

26 Sept. 2023, 10:13
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
26 Sept. 2023, 10:13 // Slider //  MD Bani

În  2023, Philip Morris International a anunțat investiții semnificative în fabricarea produselor sale în mai multe țări din Europa de Est. Astfel, în timpul vizitei în România a directorului executiv  PMI, Jacek Olczak, s-au anunțat investiții suplimentare de 130 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni. O altă investiție recentă, de 100 de milioane de dolari, a fost anunțată în Serbia, unde compania va fabrica produse fără fum. De asemenea, 30 de milioane de dolari vor fi alocate pentru construcția unei noi uzine în Ucraina. Recent, Philip Morris Moldova a anunțat că va produce o serie de mărci de țigarete „Philip Morris” la fabrica „Tutun-CTC” din Chișinău. Contractul cu producătorul local a fost semnat la sfârșitul lunii august.

În cadrul unui interviu pentru „Logos-Press”, directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko, a declarat că decizia de a extinde prezența PMI în Moldova este o dovadă a faptului că această companie continuă să fie un partener de încredere al statului și contribuie la dezvoltarea economiei moldovenești.

Elena Naumenko a subliniat că, în alegerea partenerului local, compania a ținut cont de doi factori: capacitatea tehnică a întreprinderii de a fabrica produse care să corespundă cerințelor PMI și reputația acesteia.

„Compania „Tutun-CTC” din Moldova are o reputație solidă și stabilă: produsele acestui furnizor nu au fost implicate în comerțul ilegal, inclusiv pe piețele străine. În ceea ce privește dotarea tehnică a  fabricii, capacitățile acesteia s-au dovedit a fi foarte potrivite pentru proiectul nostru. Specialiștii Philip Morris International au efectuat o analiză tehnică detaliată a întreprinderii, așa că putem afirma cu încredere că „Tutun-CTC” este o fabrică modernă, dotată cu echipamente de înaltă performanță și personal calificat, în conformitate cu standardele noastre internaționale. Suntem siguri că această colaborare va fi benefică pentru ambele părți și va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării mediului de afaceri”, a adăugat directorul Philip Morris Moldova.

„Tutun-CTC” va începe procesul de producție până la sfârșitul anului 2023, iar anul viitor, branduri precum „Bond Street”, „Chesterfield” și „L & M” vor fi produse în totalitate la nivel local. Investițiile inițiale sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari. Această sumă include instalarea de echipamente suplimentare, inclusiv pentru  sistemul de urmărire și localizare a produselor din tutun „Track and trace”, precum și traininguri pentru angajați.

Potrivit Elenei Naumenko, Moldova dispune de o poziționare strategică, resurse de muncă și acord de liber schimb cu Uniunea Europeană – factori cheie pentru potențiali  investitori. Cu toate acestea, la fel de importante sunt și alți factori, precum un mediu de afaceri previzibil, dar și un cadru juridic și o politică fiscală cu reguli clare pentru antreprenori. Ea a subliniat că autoritățile ar trebui să promoveze inovațiile și noile tehnologii, dar și să stimuleze investițiile, în primul rând, prin intermediul unei politici fiscale favorabile.

„Pentru noi, industria tutunului înseamnă nu doar bani, ci și o mare responsabilitate. „Philip Morris” demonstrează că ține cont de acest principiu pe toate piețele, inclusiv în Moldova, fiind o companie inovatoare, lider de piață cu o cotă de peste 40%, un contribuabil important și un partener de afaceri de încredere. Sperăm că a fost corectă decizia de a ne extinde și de a investi suplimentar aici, iar cu timpul vom putea să mărim portofoliul de investiții”, a mai menționat directorul Philip Morris Moldova.

 

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.