Adio centrale pe gaz! Data de la care UE le interzice complet, stabilită

26 Sept. 2023, 13:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Sept. 2023, 13:12 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană interzice centralele pe gaz. Noua directivă reformată a fost publicată deja în Jurnalul Oficial UE. Persoanele care vor să obțină certificate energetice trebuie să le înlocuiască cu pompe de căldură. A fost stabilită și data la care intră în vigoare directiva.

Uniunea Europeană interzice centralele pe gaz. Noua directivă reformată a fost publicată deja în Jurnalul Oficial UE. Persoanele care vor să obțină certificate energetice trebuie să le înlocuiască cu pompe de căldură. A fost stabilită și data la care intră în vigoare directiva.

Centralele pe gaz sunt interzise de Uniunea Europeană. Noua directivă cu privire la eficiența energetică (UE) 2023/1791 a fost publicată în Jurnalul Oficial UE. Ea va intra în vigoare în 20 de zile de la momentul publicării, iar țările membre au la dispoziție doi ani pentru a o pune în aplicare.

Prin interzicerea centralelor pe gaz, UE vrea să realizeze economii de 11,7% din energia finală și primară față de scenariul de referință (anul 2020). Fiecare țară trebuie să aibă o economie națională de 0,8% pentru cei doi ani care au trecut 2021-2023. Pentru 2024 – 2026 trebuie să aibă o economie de 1,3%, iar următorii ani (2026 până în 2028) de 1,5%. Până în 2030, fiecare stat membru UE trebuie să aibă o economie anuală finală de 1,9%.

Directiva UE prevede ca economiile din noile măsuri implementate, începând cu ianuarie 2024 care presupun arderea directă a combustibililor fosili, să nu fie luate în considerare. Centralele pe gaz trebuie înlocuite unele mult mai performante. Din ianuarie 2026 nu vor fi permise noi măsuri în clădirile rezidențiale. Există și excepții, în cazul anumitor industrii consumatoare de energie până la 31 decembrie 2030.

Uniunea Europeană promovează noi oportunități de electrificare. Centralele pe gaz pot fi înlocuite de pompele de căldură, care au devenit din ce în ce mai populare în ultimii ani. UE promovează și vehiculele electrice ca măsură de economisire a energiei.

„Cheia acestei directive este să existe o ambiție sporită față de Directiva existentă și chiar față de propunerea Comisiei Europene înainte de aprobarea finală. Noua directivă reprezintă noi oportunități de electrificare. Pe lângă pompa de căldură, vehiculul electric este promovat ca măsură de eficiență energetică, întrucât deciziile politice care implică arderea directă a combustibililor fosili nu vor fi permise din 2024”, subliniază surse din sectorul energiei electrice, pentru ziarulromanesc.de.

Pompele de căldură au început să fie din ce în ce mai populare în Europa. În prezent există 14,84 milioane de pompe de căldură la nivel european. Cele mai multe astfel de sisteme de încălzire sunt în Norvegia, Suedia, Finlanda, Estonia, Danemarca, Franța și Italia.

Pompele de căldură pot fi alimentate cu energie electrică regenerabilă. Pe lângă faptul că sunt mai econome, ele au o eficiență de trei ori mai mare față de centralele pe gaz. Pompele de căldură folosesc același mecanism ca și aerul condiționat.

Prețul acestor pompe de căldură este unul destul de ridicat. Piața din România este dominată în prezent de centralele pe gaz. În țări precum Norvegia, Suedia sau Finlanda, pompele de căldură se pot achiziționa prin subvenții de cel puțin de 1.200 de euro. Acest lucru i-a încurajat pe proprietari să aleagă această variantă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Nov. 2026, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2026, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Banca Europeană de Investiții (BEI) examinează acordarea unui împrumut de 225 de milioane de euro pentru modernizarea unuia dintre cele mai importante drumuri naționale din Republica Moldova. Valoarea totală estimată a investiției se ridică la 450 de milioane de euro, potrivit fișei proiectului „Moldova Roads V”, publicată de instituția financiară europeană la 17 noiembrie.

Proiectul vizează reabilitarea și modernizarea coridorului rutier M5 Criva–Bălți, cu accent pe două sectoare din nordul țării: Edineț–Rîșcani, cu o lungime de 32,2 kilometri, și Briceni–Edineț, de 32,6 kilometri. În total, cele două tronsoane însumează aproape 65 de kilometri.

Drumul M5 este cel mai lung traseu național din Republica Moldova cu o lungime de aproximativ 370 de kilometri. Acesta se întinde de la frontiera cu Ucraina, în nord, până la frontiera ucraineană din sud-estul țării care conectează centre economice importante, inclusiv municipiile Bălți și Chișinău.

Potrivit BEI, traseul face parte din rețeaua transeuropeană de transport TEN-T și joacă un rol strategic în circulația mărfurilor între Republica Moldova, Ucraina și Uniunea Europeană, prin conexiunile cu infrastructura rutieră din România.

În prezent, sectoarele vizate sunt formate din drumuri cu câte o bandă de circulație pe sens, intersecții la nivel și porțiuni care traversează mai multe localități, ceea ce generează riscuri pentru siguranța rutieră.

Modernizarea urmărește îmbunătățirea stării carosabilului, sporirea siguranței circulației și adaptarea infrastructurii la standardele tehnice europene. Proiectul prevede inclusiv introducerea unor sisteme inteligente de transport, destinate gestionării mai eficiente a traficului, precum și măsuri de creștere a rezistenței infrastructurii la schimbările climatice.

Beneficiarul și promotorul proiectului este Administrația Națională a Drumurilor. Lucrările și serviciile de supraveghere urmează să fie contractate în conformitate cu regulile de achiziții aplicabile proiectelor finanțate de BEI.

Instituția precizează că modernizarea se va realiza predominant în limitele coridorului rutier existent. Agenția de Mediu a emis documentul de evaluare relevant, iar autoritățile nu anticipează un impact negativ semnificativ asupra mediului.

Finanțarea de 225 de milioane de euro nu este încă aprobată. Proiectul se află în etapa de evaluare, iar suma anunțată reprezintă valoarea indicativă a creditului examinat de BEI. Aprobarea finală și semnarea contractului de finanțare urmează să fie realizate ulterior, dacă proiectul va îndeplini condițiile instituției.

Deocamdată, BEI nu precizează în fișa publicată calendarul începerii lucrărilor, termenul de finalizare sau structura completă a finanțării pentru investiția estimată la 450 de milioane de euro.