Cum obțin miliarde de dolari oligarhii greci din domeniul transportului maritim în urma războiul lui Putin

acest lucru a sporit finanțele Rusiei, spune Tatiana Orlova de la Oxford Economics, iar bugetul țării a trecut recent în surplus.

Apariția flotei fantome a ridicat și preocupări legate de mediu din cauza vechimii navelor. “Aceste nave nu ar trebui să mai fie în serviciu în mod normal, ci ar trebui să fie probabil casate sau dezmembrate”, spune Byron McKinney, director pentru finanțarea comerțului și conformitate la S&P Global Market Intelligence.

Vârsta medie a navelor din flota fantomă este de 23 de ani, potrivit analizei lui Wiese Bockmann. “Riscul scurgerilor de petrol este foarte mare, iar această flotă fantomă navighează prin apele teritoriale ale Regatului Unit, Finlandei, Estoniei, Germaniei, Danemarcei și Franței”, spune Dodonov.

În mai, o navă petrolieră care transporta 340.000 de barili de petrol rusesc s-a defectat în strâmtoarea daneză și era la câteva minute de a se scufunda, însă a reușit să devieze în principalul coridor maritim al Danemarcei.

Petroliera fusese cumpărată recent cu 21 de milioane de dolari, iar noul proprietar își schimbase asigurarea pentru răspundere în urma scurgerilor de petrol, renunțând la furnizorul său occidental. Petroliera era gestionată de o companie din Emiratele Arabe Unite, dar proprietarul era o companie-fantomă cu sediul în Insulele Marshall și pavilionul său era înregistrat în Insulele Cook.

Acesta este doar un exemplu al modului în care proprietarii navelor din flota fantomă sunt greu de urmărit și de supravegheat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #razboi #Grecia #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.