Proiectul de lege buclucaș care i-a înfuriat pe fermieri

Asociația Forța Fermierilor a emis o declarație fermă, exprimând profundul lor disconfort și îngrijorare cu privire la proiectul de lege propus privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, proiect expus în prezent pentru consultări publice. Potrivit organizației, acest proiect aduce atingeri grave drepturilor fermierilor și este în contradicție cu normele constituționale și cu legislația internațională.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Asociației Forța Fermierilor se referă la obligativitatea asocierei forțate a fermierilor și intervenția directă a autorităților statale în procesul de constituire a camerelor agricole, chiar dacă aceste organizații ar trebui să fie, conform propunerii, înființate ca asociații nonguvernamentale. Conform proiectului de lege, fermierii care dețin mai mult de 2 hectare de teren ar fi obligați să devină membri ai camerelor agricole.

Articolul 8, alineatul (2) din proiectul de lege a stârnit nemulțumirea fermierilor, care consideră că obligativitatea asociativă încalcă flagrant principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. În special, articolul 20 al Declarației susține că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.”

De asemenea, Asociația a subliniat că articolul 11, alineatul (4) și articolul 12, alineatul (5) prevăd transmiterea tuturor documentelor de constituire ale camerelor agricole pentru avizare către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce, în opinia fermierilor, reprezintă o ingerință excesivă a statului în funcționarea organizațiilor nonguvernamentale.

Reprezentanții Asociației au subliniat că, deși susțin înființarea camerelor agricole ca o formă de asociere a producătorilor agricoli, proiectul actual contravine prevederilor Constituției și Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Ei au caracterizat proiectul de lege drept „periculos” și au sugerat că ar putea avea drept scop crearea unui sistem de organizații agricole subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În contextul procesului de integrare europeană, organizația fermierilor solicită revizuirea proiectului și consultarea amănunțită a părerilor fermierilor, astfel încât să se ajungă la un cadru legal care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, conform valorilor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermeir #nemultumire #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.