Ce impact poate avea războiul dintre Israel și Hamas asupra petrolului?

Un război între gruparea islamistă Hamas și Israel reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri geopolitice pentru piețele petroliere de la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut, potrivit Reuters.

Spre deosebire de Rusia, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din lume, Israelul are o producție energetică foarte modestă. Dar există riscul ca războiul să se extindă la marii producători de energie din Orientul Mijlociu și să afecteze fluxurile de petrol și gaze.

Deși aceste fluxuri nu au fost încă afectate, analiștii și observatorii pieței indică mai multe complicații potențiale majore în cazul în care conflictul se intensifică.

În primul rând, SUA ar putea înăspri sau intensifica aplicarea sancțiunilor împotriva Iranului în cazul în care acesta ar fi implicat în atacul Hamas împotriva Israelului, ceea ce ar putea tensiona și mai mult o piață petrolieră deja insuficient aprovizionată.
Iranul ar putea riposta prin întreruperea fluxurilor de energie de la vecinii din OPEC prin Strâmtoarea Ormuz.

În al doilea rând, un acord intermediat de Washington pentru normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Israel, care ar putea duce la creșterea producției de petrol a regatului, ar putea fi deraiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Israel #petrol #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom