Ce impact poate avea războiul dintre Israel și Hamas asupra petrolului?

Un război între gruparea islamistă Hamas și Israel reprezintă unul dintre cele mai importante riscuri geopolitice pentru piețele petroliere de la invazia Rusiei în Ucraina de anul trecut, potrivit Reuters.

Spre deosebire de Rusia, unul dintre cei mai mari producători de petrol și gaze din lume, Israelul are o producție energetică foarte modestă. Dar există riscul ca războiul să se extindă la marii producători de energie din Orientul Mijlociu și să afecteze fluxurile de petrol și gaze.

Deși aceste fluxuri nu au fost încă afectate, analiștii și observatorii pieței indică mai multe complicații potențiale majore în cazul în care conflictul se intensifică.

În primul rând, SUA ar putea înăspri sau intensifica aplicarea sancțiunilor împotriva Iranului în cazul în care acesta ar fi implicat în atacul Hamas împotriva Israelului, ceea ce ar putea tensiona și mai mult o piață petrolieră deja insuficient aprovizionată.
Iranul ar putea riposta prin întreruperea fluxurilor de energie de la vecinii din OPEC prin Strâmtoarea Ormuz.

În al doilea rând, un acord intermediat de Washington pentru normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Israel, care ar putea duce la creșterea producției de petrol a regatului, ar putea fi deraiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Israel #petrol #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.