Un celebru economist, ridiculizat pe internet. Analiza despre inflație l-a băgat în gura lupului

Economistul liberal Paul Krugman a făcut o proclamație neobișnuită despre inflație, stârnind indignare și râsete pe rețelele de socializare.

Analiză despre inflație. Începând cu luna mai, un editorialist de la New York Times a postat un grafic care arată că o măsură a ratei inflației scade de la an la an.

„Războiul împotriva inflației s-a încheiat. Am câștigat cu un cost scăzut”, a scris Krugman. Administrația Biden și-a exprimat îngrijorarea și frustrarea că foarte mulți americani au criticat administrația pentru că a umflat puterea de cumpărare a dolarului. În timp ce rata globală a inflației a scăzut, prețurile medii nu au scăzut.

„Inflația se relaxează; este în scădere. Cu toate acestea, prețurile la alimente și energie rămân ridicate, iar americanul mediu trăiește într-o lume în care alimentele și energia sunt necesități. Iar acest buget este în creștere”, a declarat Quincy Krosby, strategul șef al LPL Financial, pentru NBC News.

Modul în care Krugman a interpretat în mod iluzoriu rata inflației i-a înfuriat pe criticii de pe rețelele de socializare, mulți dintre ei subliniind că rata inflației nu includea cheltuielile pentru alimente, energie, adăpost sau mașini.

Inflație. Un subiect aprig dezbătut

„Slavă cerului, am încetat să mai cumpăr alimente, energie, mașini și locuințe în 2021”, a declarat Brian Riedl, economist la Manhattan Institute.

„A fost o săptămână teribilă, așa că vă mulțumesc pentru porția de râs. Băieți, excluzând mâncarea, energia, locuințele și mașinile, ne descurcăm fantastic!”, a răspuns Karol Markowicz, un editorialist de la New York Post.

„Nu există nimeni care să aibă nevoie de hrană, energie, adăpost sau transport. „Dați-i acestui om încă un premiu Nobel”, a spus autorul John LeFevre.

„Dacă ignorați mâncarea de care aveți nevoie pentru a supraviețui, locuințele de care aveți nevoie pentru a vă proteja, mașinile de care aveți nevoie pentru a ajunge la serviciu și energia de care aveți nevoie pentru casă și mașină, inflația este sub 2%, oameni buni! Problemă rezolvată!”, spunea o altă misivă batjocoritoare.

Recunoscuse că a greșit

Alții au remarcat că șiretlicul lui Krugman a oglindit exact un titlu de parodie din mai 2021 de pe Babylon Bee, un site de satiră.

Krugman a recunoscut în 2022 că s-a înșelat complet atunci când a prezis că cheltuielile guvernamentale masive ale administrației Biden nu vor duce la o inflație semnificativă.

„După cum s-a dovedit, bineînțeles, a fost o decizie foarte proastă”, a recunoscut el la vremea respectivă. În iunie, contul de socializare al Casei Albe a încercat să declare victoria asupra inflației, iar aceștia au fost ironizați și ridiculizați online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#economist #prognoza #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.