Jucării pentru superiaht: noua modă în domeniu, pentru care bogaţii lumii plătesc foarte mulţi bani

Cei care cumpără un superiaht nu se mai mulţumesc numai cu el, ci trebuie să mai cumpere şi diverse accesorii pe lângă acesta, accesorii pentru care cererea a crescut în ultima vreme, scrie Financial Times. Un motiv pentru care în prezent sunt la mare căutare asemenea „jucării”, cum sunt cunoscute pe piaţa lor, îl reprezintă progresul în materie de baterii şi tehnologie utilizată în domeniul produselor gonflabile.

Se caută astfel plăci de surf electrice, biciclete electrice adaptate utilizării pe apă sau chiar vehicule care pot fi folosite pe şi sub apă ori elicoptere ultrauşoare, precum şi tot felul de produse gonflabile care pot fi strânse şi depozitate undeva unde să nu deranjeze când nu mai e nevoie de ele. Printre produsele din ultima categorie se numără piscine sau terenuri de sport, care se pot amenaja la bordul unui superiaht la dorinţa proprietarului, după care lasă locul liber când se doreşte utilizarea spaţiului pentru alt scop.

Cererea de „jucării” pentru superiahturi este în creştere şi datorită unei schimbări în profilul clienţilor, deoarece mulţi dintre ei fac sport să se menţină sănătoşi şi, ca atare, nu se mai mulţumesc cu o simplă plimbare cu vasul lor, care li se pare plictisitoare. Printre „jucăriile” cele mai cerute se numără Fliteboard, o placă de surf electrică, cu preţuri pornind de la 14.000 de euro, o nimica toată în comparaţie cu preţul unui superiaht, biciclete electrice pentru apă Manta5 sau produse gonflabile ca piscine sau terenuri de baschet. La acestea din urmă, cu cât mai bine dau impresia că sunt construite din materiale naturale, cum ar fi lemnul, cu atât mai mare este preţul, clienţii putând ajunge să cheltuiască mai bine de 100.000 de euro pentru gama de gonflabile care le trebuie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jucarii #iaht #productie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.