Banii pentru zile negre – asul din mâneca moldovenilor. Au depozitat miliarde de lei în bănci

În timp ce economiile populației din Republica Moldova au înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, există îngrijorări cu privire la gradul de îndatorare al cetățenilor, a explicat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, economiile nete ale populației, reprezentând depozitele cetățenilor din Republica Moldova în bănci minus datoriile pe care le-au contractat, au atins un nivel de aproximativ 64 de miliarde de lei. Totuși, creditul total pentru cetățeni însumă aproximativ 35 de miliarde de lei, atât din instituțiile bancare, cât și din cele financiare nebancare, cum ar fi companiile de leasing, instituțiile de microfinanțare, și asociațiile de economii și împrumut. Astfel, economiile nete ale populației în trimestrul III al acestui an au fost estimate la 29,1 miliarde de lei.

Anul 2021 a fost un an neobișnuit, în care moldovenii au depus în bănci aproximativ 5,2 miliarde de lei, dar au contractat credite în valoare de aproximativ 8,3 miliarde de lei, ceea ce a condus la o scădere de 3,1 miliarde de lei a economiilor nete ale populației. Cu toate acestea, situația s-a stabilizat în anul 2022, fiind influențată de criza economică și de intervenția Băncii Naționale a Moldovei pentru a stimula economiile și a descuraja creditarea. În trimestrul II al anului 2023, economiile populației au atins 30 de miliarde de lei, dar în trimestrul III a avut loc o schimbare de tendință, în care populația a început să se împrumute din ce în ce mai activ, ceea ce a dus la o ușoară scădere a economiilor.

Expertul Ioniță a menționat că în general, economiile populației din Republica Moldova au fost pozitive, dar anul 2021 a reprezentat o excepție. În prezent, există o creștere moderată a economiilor populației și a creditelor contractate, iar îndatorarea populației este percepută mai degrabă ca fiind pozitivă în contextul actual.

Datorită scăderii dobânzilor bancare, există o creștere semnificativă a portofoliilor de credite, care ar putea stimula consumul și creșterea economiei. Aceasta ar putea, de asemenea, să impulsioneze piața creditelor ipotecare, în special în cazul în care dobânda scade sub 10%, făcând aceste credite mai atractive pentru populație și contribuind la creșterea achizițiilor de locuințe prin intermediul creditelor ipotecare.

Ioniță a evidențiat că economiile nete ale populației cresc în medie cu 480 de milioane de lei pe lună, pe fondul depozitării lunare a aproximativ 600 de milioane de lei și retragerii de la bancă a aproximativ 220 de milioane de lei. De asemenea, expertul a subliniat că îndatorarea persoanelor fizice în Republica Moldova este în scădere, iar dobânzile bancare pentru creditele contractate de populație au început să scadă rapid.

În concluzie, economiile populației din Moldova cresc, însă expertul a avertizat că gradul de îndatorare este în creștere, deoarece populația contractează din ce în ce mai multe credite, în special credite de consum. Această situație ar putea avea efecte semnificative asupra economiei și pieței creditelor din Moldova și ar necesita o gestionare atentă din partea autorităților financiare și guvernamentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#miliarde #economii #bani #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.