Mai rezistă economia? Fluxul investițiilor străine directe din Moldova este în suferință

Potrivit unui studiu actualizat intitulat “Impactul investițiilor străine directe asupra economiei RM, 2012-2022”, realizat de BIS Consulting la solicitarea Asociației Investitorilor Străini din RM (FIA), se constată o creștere semnificativă a investițiilor străine directe în Republica Moldova în ciuda unui context global marcat de neîncrederea investitorilor și incertitudini economice.

În 2022, investițiile străine directe în Republica Moldova au înregistrat o creștere de 50%, atingând un nivel de 586 milioane USD. Acest avans semnificativ reflectă încrederea investitorilor străini în economia moldovenească și în potențialul de creștere pe termen lung.

„Investitorii străini în Republica Moldova au acționat contrar așteptărilor: și-au reinvestit profiturile în economia națională (creștere de 1,9 ori). Acest lucru a dus la creșterea investițiilor străine directe în 2022 cu aproximativ 50% față de nivelul din 2021 și cu aproximativ 16% față de nivelul din 2019 (perioada de pre-criză). În pofida pandemiei și războiului din Ucraina, care au adus cu ele o serie de incertitudini, riscuri sporite și presiuni asupra ISD, volumul acestora în RM nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a crescut. Această evoluție demonstrează că nu a existat o stare de panică în rândul investitorilor străini, așa cum s-a manifestat, de exemplu, prin retragerea obișnuită a capitalului din economie”, se mai arată în studiu.

Studiul a evidențiat că întreprinderile cu investiții străine directe (ISD) au acționat ca promotori ai tehnologiilor avansate de management și producție, contribuind la dezvoltarea industriei și evidențiind o importanță sistemică pentru creșterea economică durabilă.

Deși situația globală, inclusiv pandemia și conflictul din Ucraina, a generat incertitudini și presiuni suplimentare asupra investițiilor străine directe, volumul acestora în Republica Moldova a înregistrat o creștere semnificativă. Această evoluție contrazice temerile inițiale legate de o posibilă retragere a capitalului din economie.

Totuși, investițiile străine directe rămân printre cele mai mici din regiune, cu doar 1006 USD pe cap de locuitor. Studiul a subliniat că întreprinderile cu ISD sunt de aproximativ două ori mai productive decât cele locale, având un impact semnificativ în activitatea economică și bugetul național.

Productivitatea muncii în întreprinderile ISD este cu aproximativ 90% mai mare decât în întreprinderile private locale. Întreprinderile cu forma mixtă de proprietate, cu participarea capitalului străin, înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (3,042 mii lei per angajat în anul 2022), cu creșteri constante în fiecare an. Întreprinderile locale cu proprietate privată obțin o productivitate a muncii de aproape de două ori mai mică decât întreprinderile cu ISD (1,113 mii lei per angajat), iar aceasta practic coincide cu nivelul mediu în țară (1,156 mii lei per angajat).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Investiții #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.