Milioanele câștigate de Moldovagaz din vânzarea metanului verificate la sânge

În urma votului din partea deputaților în lectura a doua, a fost aprobat un proiect de lege propus de Ministerul Finanțelor care aduce modificări esențiale la prezentarea informațiilor privind impozitul pe venit, aliniindu-se astfel la cerințele și standardele impuse de legislația Uniunii Europene.

Conform acestui proiect, se propun schimbări semnificative la Legea contabilității și raportării financiare, precum și la Legea auditului situațiilor financiare, astfel încât entitățile care au obținut venituri din vânzări ce depășesc 15,75 miliarde de lei în ultimele două perioade consecutive de gestiune vor fi obligate să includă în rapoartele de conducere un capitol separat dedicat informațiilor privind impozitul pe venit.

Aceste informații trebuie să cuprindă detaliile referitoare la activitățile principale ale entității, veniturile din vânzări, profitul până la impozitare, cheltuielile asociate impozitului pe venit, precum și suma impozitului pe venit achitat. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, a fost identificată o singură entitate care a înregistrat venituri din vânzări peste limita de 15,75 miliarde de lei în anul 2022 pentru perioada de gestiune respectivă.

De asemenea, proiectul propune definirea noțiunilor de „entitate autonomă” și „entitate-mamă de cel mai înalt rang”. Se va introduce și o definiție a termenului „standarde de control al calității”, care va face referire la standardele internaționale de management al calității, emise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare, aplicabile în Republica Moldova.

În contextul auditului pentru entitățile de interes public, cele mari și cele medii, rapoartele auditorilor vor trebui să includă o concluzie referitoare la obligația entității auditate de a prezenta și publica informații legate de impozitul pe venit pentru perioada de gestiune precedentă celei pentru care se efectuează auditul situațiilor financiare.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, există o singură entitate care, pentru anul 2022, a indicat venituri din vânzări de peste 15,75 miliarde de lei pentru perioada de gestiune respectivă. Este vorba de Moldovagaz, care în anul 2022 a avut o cifră de afaceri de 16,5 miliarde de lei față de 6,7 miliarde de lei în anul 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #Moldovagaz #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.