Potop de taxe peste oamenii de afaceri! Deputații au tăiat jumătate de miliard de lei

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un pachet de legi menit să elimine barierele administrative din domeniul fiscal și vamal, facilitând astfel activitatea mediului de afaceri. Acest pachet reprezintă un set amplu de măsuri menite să reducă complexitatea și dificultatea procedurilor administrative pentru întreprinderi.

Printre acțiunile propuse în domeniul fiscal se regăsește posibilitatea de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii plătite cu cardurile de afaceri, cu valori de până la 2000 de lei pe bon fiscal și cu un total de 10,000 de lei pe perioadă fiscală. De asemenea, limita sumei considerate restanță fiscală va fi majorată la 500 de lei, comparativ cu limita actuală de 100 de lei.

În cadrul acestui pachet, va fi eliminată obligația deținerii registrului mașinii de casă și control, economisind aproximativ 5 milioane de ore de lucru anual pentru antreprenori conform estimărilor. Mai mult, interacțiunea cu Serviciul Fiscal de Stat va fi digitalizată, eliminându-se obligația de a aplica doar semnătura olografă sau de a prezenta documente exclusiv pe suport de hârtie.

Legislația propune, de asemenea, modificarea procedurii de aplicare a scutirii TVA pentru reimport în e-comerț, conform standardelor europene. Bariera pentru examinarea contestațiilor la Consiliul de soluționare a disputelor va fi redusă, iar Consiliul va include cel puțin 50% reprezentanți ai asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță în domeniul vamal.

Un alt aspect important este includerea benzinei și motorinei în lista produselor admise pentru regimul vamal de antrepozit. Această modificare va facilita operațiunile de import-export și stocare a produselor petroliere și gaz lichefiat. De asemenea, se va elimina restricția ca garanțiile bancare să fie acceptate doar de la o anumită bancă, permitând acceptarea garanțiilor emise de orice bancă licențiată din țară.

De asemenea, se propune simplificarea procesului de declarare a bunurilor introduse și scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poștale, eliminându-se obligația de a depune o declarație vamală detaliată.

Potrivit estimărilor autorităților, aceste schimbări legislative vor aduce o economie de cel puțin 500 de milioane de lei anual, reprezentând aproximativ 0,2% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #deputati #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.