Potop de taxe peste oamenii de afaceri! Deputații au tăiat jumătate de miliard de lei

Parlamentul Republicii Moldova a votat în a doua lectură un pachet de legi menit să elimine barierele administrative din domeniul fiscal și vamal, facilitând astfel activitatea mediului de afaceri. Acest pachet reprezintă un set amplu de măsuri menite să reducă complexitatea și dificultatea procedurilor administrative pentru întreprinderi.

Printre acțiunile propuse în domeniul fiscal se regăsește posibilitatea de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii plătite cu cardurile de afaceri, cu valori de până la 2000 de lei pe bon fiscal și cu un total de 10,000 de lei pe perioadă fiscală. De asemenea, limita sumei considerate restanță fiscală va fi majorată la 500 de lei, comparativ cu limita actuală de 100 de lei.

În cadrul acestui pachet, va fi eliminată obligația deținerii registrului mașinii de casă și control, economisind aproximativ 5 milioane de ore de lucru anual pentru antreprenori conform estimărilor. Mai mult, interacțiunea cu Serviciul Fiscal de Stat va fi digitalizată, eliminându-se obligația de a aplica doar semnătura olografă sau de a prezenta documente exclusiv pe suport de hârtie.

Legislația propune, de asemenea, modificarea procedurii de aplicare a scutirii TVA pentru reimport în e-comerț, conform standardelor europene. Bariera pentru examinarea contestațiilor la Consiliul de soluționare a disputelor va fi redusă, iar Consiliul va include cel puțin 50% reprezentanți ai asociațiilor din mediul de afaceri cu relevanță în domeniul vamal.

Un alt aspect important este includerea benzinei și motorinei în lista produselor admise pentru regimul vamal de antrepozit. Această modificare va facilita operațiunile de import-export și stocare a produselor petroliere și gaz lichefiat. De asemenea, se va elimina restricția ca garanțiile bancare să fie acceptate doar de la o anumită bancă, permitând acceptarea garanțiilor emise de orice bancă licențiată din țară.

De asemenea, se propune simplificarea procesului de declarare a bunurilor introduse și scoase de pe teritoriul Republicii Moldova prin intermediul trimiterilor poștale, eliminându-se obligația de a depune o declarație vamală detaliată.

Potrivit estimărilor autorităților, aceste schimbări legislative vor aduce o economie de cel puțin 500 de milioane de lei anual, reprezentând aproximativ 0,2% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #deputati #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.