Deputații taie avântul străinilor de a cumpăra Moldova la bucată! A fost votat un nou Cod funciar

Astăzi, deputații au aprobat în prima lectură proiectul noului Cod funciar, aducând în prim-plan interdicția cetățenilor străini de a dobândi sau deține proprietăți asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier.

Conform noului proiect, cetățenii străini, fie persoane fizice sau juridice, sunt interziși să dobândească terenuri agricole sau forestiere. Dacă aceștia dobândesc astfel de terenuri prin succesiune, hotărâre judecătorească sau ipotecă, vor fi obligați să le vândă în termen de un an de la data dobândirii dreptului de proprietate.

Noul Cod funciar propune o clasificare nouă a terenurilor agricole și reglementări referitoare la schimbarea modului de folosință a acestora. Proprietarii terenurilor agricole vor putea construi depozite, frigidere, ferme zootehnice, ateliere de reparații, ateliere de prelucrare a produselor agricole, și alte facilități, fără a schimba destinația terenurilor. Aceste construcții pot fi realizate cu aprobarea autorităților locale.

De asemenea, proiectul vizează prevenirea schimbării destinației terenurilor agricole de calitate superioară și din fondul forestier. În cazul terenurilor agricole lăsate nelucrate sau neglijate pentru o perioadă de peste doi ani, autoritățile publice locale pot decide să administreze terenurile prin arendare, sub condiții reglementate.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele 654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cod funciar #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.