Deputații taie avântul străinilor de a cumpăra Moldova la bucată! A fost votat un nou Cod funciar

Astăzi, deputații au aprobat în prima lectură proiectul noului Cod funciar, aducând în prim-plan interdicția cetățenilor străini de a dobândi sau deține proprietăți asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier.

Conform noului proiect, cetățenii străini, fie persoane fizice sau juridice, sunt interziși să dobândească terenuri agricole sau forestiere. Dacă aceștia dobândesc astfel de terenuri prin succesiune, hotărâre judecătorească sau ipotecă, vor fi obligați să le vândă în termen de un an de la data dobândirii dreptului de proprietate.

Noul Cod funciar propune o clasificare nouă a terenurilor agricole și reglementări referitoare la schimbarea modului de folosință a acestora. Proprietarii terenurilor agricole vor putea construi depozite, frigidere, ferme zootehnice, ateliere de reparații, ateliere de prelucrare a produselor agricole, și alte facilități, fără a schimba destinația terenurilor. Aceste construcții pot fi realizate cu aprobarea autorităților locale.

De asemenea, proiectul vizează prevenirea schimbării destinației terenurilor agricole de calitate superioară și din fondul forestier. În cazul terenurilor agricole lăsate nelucrate sau neglijate pentru o perioadă de peste doi ani, autoritățile publice locale pot decide să administreze terenurile prin arendare, sub condiții reglementate.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele 654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cod funciar #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.