Deputații taie avântul străinilor de a cumpăra Moldova la bucată! A fost votat un nou Cod funciar

Astăzi, deputații au aprobat în prima lectură proiectul noului Cod funciar, aducând în prim-plan interdicția cetățenilor străini de a dobândi sau deține proprietăți asupra terenurilor cu destinație agricolă sau din fondul forestier.

Conform noului proiect, cetățenii străini, fie persoane fizice sau juridice, sunt interziși să dobândească terenuri agricole sau forestiere. Dacă aceștia dobândesc astfel de terenuri prin succesiune, hotărâre judecătorească sau ipotecă, vor fi obligați să le vândă în termen de un an de la data dobândirii dreptului de proprietate.

Noul Cod funciar propune o clasificare nouă a terenurilor agricole și reglementări referitoare la schimbarea modului de folosință a acestora. Proprietarii terenurilor agricole vor putea construi depozite, frigidere, ferme zootehnice, ateliere de reparații, ateliere de prelucrare a produselor agricole, și alte facilități, fără a schimba destinația terenurilor. Aceste construcții pot fi realizate cu aprobarea autorităților locale.

De asemenea, proiectul vizează prevenirea schimbării destinației terenurilor agricole de calitate superioară și din fondul forestier. În cazul terenurilor agricole lăsate nelucrate sau neglijate pentru o perioadă de peste doi ani, autoritățile publice locale pot decide să administreze terenurile prin arendare, sub condiții reglementate.

Suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3,3 milioane de hectare, inclusiv: 2,5 milioane de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.

Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele 654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,

Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier). care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.

O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.

În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cod funciar #terenuri #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.