Un tablou de Picasso a fost vândut la New York cu 139 de milioane de dolari. A doua cea mai scumpă opera a artistului

09 Nov. 2023, 12:59
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2023, 12:59 // Actual //  bani.md

Un tablou din 1932 al lui Pablo Picasso, Femme à la montre, a fost vândut miercuri seară la casa Sotheby’s din New York cu 139,3 milioane de dolari, raportează Bloomberg.

Tabloul a devenit a doua cea mai scumpă piesă a artistului care a fost vândută la licitaţie, după Les femmes d’Alger, care s-a vândut cu 179 de milioane de dolari la Christie’s New York în 2015.

Estimată la peste 120 de milioane de dolari, opera o înfăţişează pe iubita lui Picasso, Marie-Thérèse Walter, purtând un ceas de mână. Lucrarea a făcut parte din averea lui Emily Fisher Landau, dezvoltată în principal din afaceri imobiliare. Fisher Landau, care a decedat la începutul acestui an, a adunat o colecţie masivă de opere de artă; lucrările vândute la Sotheby’s către un singur proprietar au fost estimate înainte de licitaţie la peste 400 de milioane de dolari.

Oliver Barker a început să liciteze pentru Picasso la 95 de milioane de dolari, urcând rapid la 110 milioane de dolari în tranşe de câte 5 milioane. După ce trei concurenţi la licitaţie au urcat oferta treptat timp de aproximativ patru minute, preţul a ajuns la 121 milioane de dolari, taxele casei de licitaţii ducât la preţul final de 139 de milioane.

Acesta a depăşit în mod solid recordul anterior al artistului pentru locul al doilea, portretul unei tinere din 1905, Fillette à la corbeille fleurie, care a fost vândut în 2018 pentru 115 milioane de dolari.

Deşi Femme à la montre nu a stabilit un nou record de licitaţie pentru artist, lucrarea va fi probabil cea mai scumpă operă vândută în cadrul licitaţiilor din luna noiembrie a acestui an de la New York. Opere de artă în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari vor fi scoase la licitaţie în următoarea săptămână şi jumătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!