Un tablou de Picasso a fost vândut la New York cu 139 de milioane de dolari. A doua cea mai scumpă opera a artistului

Un tablou din 1932 al lui Pablo Picasso, Femme à la montre, a fost vândut miercuri seară la casa Sotheby’s din New York cu 139,3 milioane de dolari, raportează Bloomberg.

Tabloul a devenit a doua cea mai scumpă piesă a artistului care a fost vândută la licitaţie, după Les femmes d’Alger, care s-a vândut cu 179 de milioane de dolari la Christie’s New York în 2015.

Estimată la peste 120 de milioane de dolari, opera o înfăţişează pe iubita lui Picasso, Marie-Thérèse Walter, purtând un ceas de mână. Lucrarea a făcut parte din averea lui Emily Fisher Landau, dezvoltată în principal din afaceri imobiliare. Fisher Landau, care a decedat la începutul acestui an, a adunat o colecţie masivă de opere de artă; lucrările vândute la Sotheby’s către un singur proprietar au fost estimate înainte de licitaţie la peste 400 de milioane de dolari.

Oliver Barker a început să liciteze pentru Picasso la 95 de milioane de dolari, urcând rapid la 110 milioane de dolari în tranşe de câte 5 milioane. După ce trei concurenţi la licitaţie au urcat oferta treptat timp de aproximativ patru minute, preţul a ajuns la 121 milioane de dolari, taxele casei de licitaţii ducât la preţul final de 139 de milioane.

Acesta a depăşit în mod solid recordul anterior al artistului pentru locul al doilea, portretul unei tinere din 1905, Fillette à la corbeille fleurie, care a fost vândut în 2018 pentru 115 milioane de dolari.

Deşi Femme à la montre nu a stabilit un nou record de licitaţie pentru artist, lucrarea va fi probabil cea mai scumpă operă vândută în cadrul licitaţiilor din luna noiembrie a acestui an de la New York. Opere de artă în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de dolari vor fi scoase la licitaţie în următoarea săptămână şi jumătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Picasso #tablou #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.