„Infrastructura de comunicații” – sistem modern și sigur de comunicații transfrontaliere și infrastructură asociată

În contextul avansării Proiectului „Infrastructura de comunicații” către etapele sale finale sub egida Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020, Republica Moldova se pregătește să activeze un sistem avansat și eficient de comunicații transfrontaliere. Cu o investiție totală de 7.591.320,33 Euro, proiectul nu doar consolidează legăturile cu România, dar și asigură o interoperabilitate optimă între cele două state.

Lucrările de infrastructură au fost aduse la bun sfârșit de compania „EUROSTIL CONSTRUCT”, după semnarea Contractului de Antrepriză pentru Acțiuni Externe ale Uniunii Europene în data de 10 iunie 2021. Alegerea acestei companii a avut la bază experiența vastă în domeniul construcțiilor și reputația de necontestat în ceea ce privește calitatea și profesionalismul.

„În momentul de față, eforturile se concentrează asupra ultimelor reglaje și interconectări transfrontaliere cu România, astfel încât să fie garantată punerea în funcțiune a serviciilor de IP telefonie, Videoconferință și e-mail, ca parte esențială a proiectului. Inițiativa s-a focalizat în mod specific pe consolidarea capacităților TIC ale autorităților administrative și ale instituțiilor aferente MAI. Scopul primordial a fost crearea unei rețele de comunicație puternice, facilitând un schimb de informații eficient și securizat între entitățile de aplicare a legii din România și Republica Moldova”.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI) în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014 – 2020.

#sistem #comunicații #infrastructura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În 2024, Republica Moldova a înregistrat cel mai mic nivel de producție a laptelui din ultimele șapte decenii și jumătate, arată analiza expertului economic Veaceslav Ioniță, prezentată vineri, 16 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată de IDIS „Viitorul”.

„Asistăm la un proces de dispariție a producției de lapte în gospodăriile populației. Fermele de bovine încep să își revină, dar nu pot compensa ritmul accelerat cu care moldovenii renunță la vacile de lapte. În consecință, Moldova a devenit dependentă de importuri”, a declarat Ioniță.

Potrivit datelor prezentate de economist, producția de lapte a scăzut de la: 1,5 milioane tone în 1990, la 232,9 mii tone în 2024, adică nivelul anilor 1950. Această scădere reflectă, în principal, retragerea gospodăriilor casnice din activitatea de creștere a vacilor, în timp ce fermele specializate reușesc doar parțial să compenseze pierderile.

Numărul total de vaci pentru lapte s-a redus de la 453 mii capete în 1985, la 63,1 mii capete în 2025, dintre care doar 10,5 mii se află în ferme, restul în gospodăriile individuale.

În 2024, 45% din valoarea pieței lactatelor este formată din produse de import, în creștere față de 18% în 2015. Dacă în acel an, din totalul de 2,6 miliarde lei, doar 500 milioane reprezentau importuri, în 2024 s-a ajuns la 5,7 miliarde lei, dintre care 2,5 miliarde lei – importuri, iar 3,2 miliarde lei – produse locale.

„Mai mult de jumătate din banii pe care îi cheltuim pe lactate se duc pe produse din import, dacă includem și adaosurile comerciale”, susține Veaceslav Ioniță.

Comparativ cu 2015, importurile de produse lactate au crescut de peste cinci ori în 2015: 26,9 milioane USD, în 2024: 141,3 milioane USD. Iar defalcările la 86,5 mil. USD – unt, brânzeturi și cașcaval, 31 mil. USD – lapte și smântână, 23,7 mil. USD – iaurt, chefir și alte produse fermentate
Peste 54% din aceste produse provin din Ucraina, restul din Polonia, Germania, Belarus, Italia și alte țări.

Consumul de cașcaval a crescut de la 0,4 kg/persoană/an în 2000, la 6,1 kg/persoană/an în 2024.
Totuși, Republica Moldova consumă cel mai puțin cașcaval pe cap de locuitor din Europa, unde media UE este de 20 kg/an/persoană.

În 2024, din cele 14,7 mii tone de cașcaval consumate, doar 3 mii tone au fost produse local, restul – importate.

„Avem o creștere rapidă a consumului de produse lactate, dar în loc ca această cerere să fie satisfăcută de producția locală, este acoperită aproape exclusiv din importuri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.