Turcia a ajuns la importuri record de petrol rusesc. Cine rămâne principalul client al Moscovei

În luna noiembrie a acestui an, importul de petrol rusesc în Turcia va atinge un nivel record. În același timp, comercianții se așteaptă ca achizițiile de petrol rusesc de către alți principali cumpărători – India și China – să rămână stabile, scrie Reuters cu referire la datele Bursei de Valori și Companiei de Informații Financiare (LSEG).

Comercianții se așteaptă ca transporturile de petrol rusesc către Turcia în această lună să depășească cele 1,4 milioane tone din octombrie 2023 și să depășească vârful istoric de 1,43 milioane tone din octombrie 2022.

Potrivit LSEG, Turcia a cumpărat peste 800.000 de tone de petrol ”Ural” din porturile rusești în perioada 1-15 noiembrie, adică cu 200.000 de tone mai mult decât în aceeași perioadă din octombrie.

Turcia importă mai mult petrol rusesc ieftin după ce cea mai mare rafinărie a sa, STAR, deținută de compania SOCAR din Azerbaidjan, a încheiat un acord cu Lukoil pentru livrări urgente.

Lukoil a început să furnizeze țiței Ural către STAR în octombrie și este de așteptat să furnizeze aproximativ 100.000 de barili pe zi în această lună, echivalentul a jumătate din capacitatea rafinăriei.

Potrivit datelor LSEG, India a rămas cel mai mare cumpărător de mărfuri petroliere rusești, în octombrie cumpărând cel puțin 5 milioane de tone de petrol.

Transporturile către India sunt estimate la doar 800.000 de tone între 1 și 15 noiembrie, dar această cifră ar putea crește, deoarece multe nave cisterne care se îndreaptă spre porturile indiene indică inițial alte destinații sau nu au deloc destinație.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol. rusia #Turcia #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.