Marea Britanie a emis ”alertă roșie” la Londra: Rusia implicată într-o operațiune secretă

14 Nov. 2023, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Nov. 2023, 09:49 // Actual //  bani.md

După invazia ordonată de Vladimir Putin în Ucraina acum mai mult de 600 de zile, Occidentul a lovit din plin economia Rusiei prin mai multe pachete de sancțiuni. Dar acum Agenția Națională pentru Crimă (NCA) din Marea Britanie a emis o ”alertă roșie” în sectorul comercianților de aur, deoarece Rusia încearcă printr-o operațiune secretă de spălare de bani, prin tranzacții ilegale cu metalul galben pe piața din Londra, în valoare de 13 miliarde de lire sterline.

Rusia vizează Londra ca parte a unei vaste operațiuni de spălare de bani, prin exporturi de aur în valoare de miliarde de lire sterline, care sunt folosite pentru a ajuta la finanțarea războiului lui Vladimir Putin din Ucraina, a avertizat agenția britanică de luptă împotriva criminalității, potrivit iNews.

Detectivii de la Agenția Națională a Criminalității (NCA) au emis o „alertă roșie” comercianților de aur și autorităților de reglementare din Marea Britanie cu privire la încercările Moscovei de a eluda sancțiunile occidentale, folosind țări terțe, precum Emiratele Arabe Unite, pentru a topi lingouri și bijuterii de origine rusă și apoi vânzând lingourile la Londra pe piaţa aurului pentru a-și ”spăla” banii.

Alături de gaze și petrol, aurul este o sursă vitală de venituri din resurse naturale pentru Kremlin, generând aproape 13 miliarde de lire sterline pentru economia rusă în 2021. Aproximativ 300 de tone de aur nou sunt extrase în Rusia în fiecare an, făcând țara a treia ca mărime din lume, ca producător de metal prețios, după China și Australia.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni menite să restrângă exporturile rusești de aur, interzicând orice import sau vânzare de bunuri din aur începând cu iulie 2022, precum și furnizarea oricăror servicii tehnice sau financiare legate de lingouri.

Londra este unul dintre centrele de top din lume pentru tranzacționarea și reglementarea aurului – aproximativ 90% din metalul prețios nou extras în fiecare an este procesat în rafinăriile acreditate de London Bullion Market Association (LBMA), un organism industrial care stabilește de standard pentru comerțul global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Într-un document de 13 pagini distribuit instituțiilor financiare și autorităților de reglementare, NCA, care este responsabilă pentru lupta Marii Britanii împotriva crimei organizate, a declarat că există dovezi ale unor încercări sistematice ale grupurilor ruse de a trimite aur în țările care nu impun sancțiuni occidentale, precum Emiratele Arabe Unite. Apoi este topit în noi lingouri de aur în aceste locații cu noi semne distinctive și reexportat către alte piețe, inclusiv Marea Britanie.

Alerta roșie spunea: „Există îngrijorarea că se fac încercări deliberate de a spăla aurul sancționat pentru a-i masca originea în scopuri de eludare, astfel încât să poată fi ascuns în lanțurile de aprovizionare și vândut în Marea Britanie”.

NCA a spus că se pare că sunt folosite mai multe rute pentru a permite aurului rus exportat către țări terțe să intre pe piața legitimă, inclusiv folosindu-l pentru a produce bijuterii care sunt în cele din urmă casate și transformate în lingouri la rafinăriile acreditate.

Guvernul britanic a anunțat săptămâna trecută sancțiuni împotriva a 29 de persoane și organizații despre care spunea că sunt implicate în vânzările de aur și petrol ale Rusiei, generând venituri fiscale utilizate de Kremlin pentru a finanța invazia sa în Ucraina.

Cei sancționați au inclus o rețea cu sediul în Emiratele Arabe Unite despre care autoritățile britanice au spus că a canalizat peste 300 de milioane de dolari (245 de milioane de lire sterline) în venituri din aur către Moscova și către doi dintre cei mai mari producători de aur din Rusia, Nord Gold și Highland Gold Mining.

https://www.youtube.com/watch?v=jCv9nmGJ__I

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.