Taifunul scumpirilor s-a temperat! Guvernatorul Armașu: Am revenit în intervalul de variație de 6,3%

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi Raportul asupra inflației cu numărul 4, în care a evidențiat că în luna octombrie inflația a revenit în intervalul de variație țintit de BNM, atingând valoarea de 6.3%.

Conform raportului, inflația a înregistrat o scădere continuă pe tot parcursul anului curent, influențată de mai mulți factori. Printre aceștia se numără deciziile de politică monetară anterioare, cererea internă modestă, aprecierea ratei de schimb, precum și diminuarea tarifelor la energia electrică și gazul natural.

Guvernatorul Armașu a subliniat că Banca Națională va continua să promoveze o politică monetară stimulativă, având ca obiectiv încurajarea cererii interne. Totodată, BNM își propune să mențină inflația pe termen mediu în limita intervalului de variație a țintei, care este de 5%.

„Suntem încântați să vedem că inflația a revenit în intervalul de variație țintit de Banca Națională. Această tendință pozitivă este rezultatul unui set coerent de măsuri și politici pe care le-am implementat pentru a gestiona stabilitatea economică”, a declarat Octavian Armașu în cadrul prezentării raportului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tinta #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.