Furia Rusiei lovește în plin Moldova! Gazprom, măciuca prin care Kremlinul vrea să stăpânească țara

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat că se bucură de consecințele acțiunilor sale când e negociat acordul cu Gazprom pentru realizarea auditului pretinsei datorii istorice invocată de concernul rus, anticipând că cetățenii nu vor mai fi obligați să achite o datorie considerată nejustificată de către Gazprom.

În cadrul emisiunii de la Rlive, Spînu a explicat că refuzul Gazpromului de a recunoaște rezultatele auditului nu afectează poziția Moldovei, menționând că în cazul unui litigiu, țara are acum un document solid pentru a-și apăra interesele. “În arbitraj nu se va mai accepta că tu ești de la Gazprom și nu accepți. Trebuie să argumentezi de ce nu accepți. După 30 de ani de independență, Republica Moldova are un document pe care se poate baza și își poate proteja interesele,” a subliniat oficialul moldovean.

Întrebat cu privire la posibilitatea ca Gazprom să închidă furnizarea de gaze pentru regiunea din stânga Nistrului, ministrul Spînu a declarat că nu ar fi surprins de nicio acțiune a concernului rus. “Gazprom este un instrument politic folosit de Kremlin împotriva Republicii Moldova, și a făcut acest lucru ani la rând. Sunt sigur că ministrul Parlicov are toate scenariile în plan. Nu pot să răspund exact care sunt scenariile,” a adăugat el.

Cu rezultatele auditului în mână, Republica Moldova pare să-și consolideze poziția în fața Gazpromului și să-și pregătească apărarea pentru orice dispută viitoare.

Într-un comunicat de presă, Moldovagaz spune că în ședința din 2 noiembrie, Consiliul de administrare al companiei nu a aprobat raportul de audit al datoriilor istorice. Împotrivă s-au pronunțat 4 din cei 6 membri ai Consiliului de Administrare, care reprezintă acționarul majoritar – Gazprom, potrivit informațiilor Moldovagaz.

Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, ar constitui 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. „Bani pe care îi poate achita Moldovagaz. Sunt bani în marja de profitabilitate a companiei”, a punctat Parlicov, care nu a putut explica de unde s-a luat cifra. „E o cifră mai complexă”, declara la acea vreme ministrul Energiei Victor Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Gazporm #audit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului Brent a scăzut miercuri cu mai mult de 2% după apariția informațiilor privind planurile OPEC+ de a continua majorarea producției. Analiștii avertizează că până la sfârșitul anului pe piața globală se va forma un excedent semnificativ de petrol, notează Reuters.

Potrivit Reuters, cartelul și partenerii săi vor discuta posibilitatea unei noi creșteri a producției în luna octombrie, decizia urmând să fie luată la reuniunea programată pentru duminică. Anterior, grupul a convenit o majorare a cotelor cu aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, în perioada aprilie–septembrie, ceea ce a dus la revenirea pe piață, cu mai bine de un an mai devreme decât planificat, a unor volume reduse în trecut pentru susținerea prețurilor.

În paralel, și țările din afara OPEC își sporesc producția. Agenția Internațională a Energiei estimează un excedent global de circa 2 milioane barili pe zi în 2025, cu o ofertă care ar urma să crească în medie cu 2,5 milioane barili/zi, în timp ce cererea se va majora cu doar 680.000 barili/zi.

În urma informațiilor privind posibila decizie a OPEC+, cotația Brent a scăzut cu 2,1%, la 67,72 dolari/baril, față de maximul atins marți – cel mai ridicat nivel al ultimei luni. Ulterior, pierderile s-au redus, iar la ora 16:30 (ora Moscovei) Brent se tranzacționa la 68,2 dolari/baril. De la începutul anului, prețul petrolului a coborât cu circa 9%.

Experții subliniază că volumele reale suplimentare care vor ajunge pe piață ar putea fi mai mici decât cele anunțate, deoarece unele state limitează extracția pentru a compensa supraproducția anterioară, iar altele au constrângeri tehnice. Totuși, în august, țările OPEC au majorat producția cu 400.000 barili/zi, conform planului, mai mult de jumătate din creștere fiind asigurată de Arabia Saudită.