Sacii cu bani ai străinilor au „mâncat” milioane din capitalul BNM! Armașu: Sterilizarea leului costă scump

Susținerea financiară externă care a venit în bugetul Republicii Moldova pe parcursul anului 2023 a costat BNM milioane de lei, ceea ce a și dus la reducerea capitalului sub limita stabilită de lege de 4%, explicat într-o conferință de presă guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

„Am ajuns în această situație deoarece Guvernul a ales să se concentreze prea mult pe finanțarea externă în bugetul anului curent. Acești bani ajungeau la Ministerul de Finanțe, iar apoi, prin intermediul rezervelor, la BNM. În schimb, noi emiteam lei, generând un exces de lichidități în piață. Sterilizarea acestui exces, în condițiile politicii monetare restrictive, a devenit costisitoare și a contribuit la pierderea nivelului de capital”, a punctat Armașu.

Guvernatorul a subliniat că nivelul minim de capital de 4% se calculează în funcție de nivelul de obligații al BNM, iar emisiunea excesivă de lei a crescut obligațiile, diminuând raportul dintre capital și obligații.

Lecția învățată, conform guvernatorului, este că finanțarea deficitului trebuie să fie echilibrată între sursele externe și interne, chiar dacă costurile financiare pot fi mai ridicate în cazul finanțării interne. Un echilibru corect asigură evitarea sterilizării costisitoare și menținerea nivelului minim de capital.

„Discutăm cu Guvernul despre necesitatea unei finanțări a deficitului mai echilibrate, pentru a evita dezechilibrele și a crește previzibilitatea fluxului de numerar. O finanțare mai echilibrată va contribui la evitarea reținerii plăților pentru economie, oferind astfel beneficii Ministerului Finanțelor”, a concluzionat Octavian Armașu.

„Este necesar ca Guvernul, în persoana Ministerului Finanțelor, să transfere BNM o contribuție de capital în mărime de 396,15 milioane de lei sub formă de valori mobiliare de stat la o rată a dobânzii de piață, în volumul necesar pentru majorarea capitalului statutar până la 4,00% din totalul obligațiunilor monetare ale BNM, precum și cu informații privind impactul onorării obligațiunii legale asupra datoriei de stat”, se arată în demersul BNM înaintat Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sterilizare #leu #valută #euro #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.