Rafinăria unuia dintre giganții petrolieri din Republica Moldova a contabilizat pierderi de 3,5 milioane de dolari

Rompetrol Rafinare, companie membră a Grupului KMG International, a înregistrat rezultate financiare consolidate în scădere în primele 9 luni din 2023, dar a raportat peste 3,8 milioane de tone de materii prime procesate în rafinăria Petromidia, se arată în cele mai recente date raportate. Rompetrol a anunțat un profit operaţional (EBITDA) în scădere de 35% şi un rezultat net negativ de 3,5 milioane de dolari.

Reprezentanții Rompetrol spun că cea mai mare unitate de profil din România a direcţionat pe piaţa domestică a 66% din totalul de 2,9 milioane de tone de carburanţi produşi (benzine, diesel şi jet A1).

În primele 9 luni din 2023, compania a înregistrat rezultate financiare consolidate în scădere, cu o cifră de afaceri brută de 4 miliarde de dolari (scădere de 17%), un profit operaţional (EBITDA) de 214 milioane de dolari (scădere de 35%) şi un rezultat net negativ de 3,5 milioane de dolari.

Rezultatele financiare au fost influenţate semnificativ de volatilitatea cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi produse finite. Cotaţiile au atins, în primele 9 luni ale anului, scăderi de 16% la benzină şi 23%, la motorină.

De asemenea, la nivel european, marjele de rafinare au scăzut cu 14,6 USD/MT (-11%) în trimestrul III 2023, faţă de trimestrul III 2022, respectiv cu 20 USD/MT (-15,8%) în ianuarie – septembrie 2023, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Rompetrol Rafinare a continuat să fie unul dintre cei mai importanţi contribuabili la bugetul de stat, plătind peste 378 de milioane de dolari în al treilea trimestru al anului şi peste 1,2 miliarde de dolari în primele 9 luni din 2023, 128 de milioane de dolari reprezentând contribuţia la taxa de solidaritate pentru anul 2022.

Pentru perioada ianuarie – septembrie 2023, compania a estimat o contribuţie de 34,1 milioane de dolari, ţinând cont de normele actuale ale OUG 186. De asemenea, compania ia în considerare demersuri, în sensul analizării din perspectivă legală a nivelului taxei şi în scop de protejare a intereselor acţionarilor, Rompetrol Rafinare depunând eforturi considerabile pentru susţinerea acestei taxe.

Acţionarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct şi indirect) şi Statul Român prin Ministerul Energiei (44,7%).

În primele 9 luni din 2023, supusul total de materie primă al rafinăriei Petromidia a fost de 3,84 milioane de tone, nivel asemănător celui din ianuarie – septembrie 2022. În trimestrul III, procesarea a scăzut cu 23%, comparativ cu trimestrul III 2022.

Scăderea din T3 2023 a fost determinată de funcţionarea rafinăriei Petromidia fără instalaţia de Hidrocracare Blândă (MHC), scoasă din flux în urma unui incident tehnic survenit în luna iunie 2023. Lucrările de reabilitare a instalaţiei sunt coordonate de Rominserv (contractorul general al Grupului KMGI) şi sunt programate să se finalizeze până la finalul lunii noiembrie.

În ciuda scăderii volumelor totale de produse obţinute, Rompetrol Rafinare a reuşit să asigure, fără perturbări, livrările de produse petroliere necesare în România. Petromidia a dispus de un flux stabil de materie primă, ţiţeiul procesat fiind, în principal, cu origine din Kazahstan.

Raportat la primele 9 luni din an, Petromidia a înregistrat niveluri asemănătoare celor din 2022, cu o producţie de circa 1 milion de tone de benzine, respectiv 1,9 milioane de tone de motorine. Circa 1,85 milioane de tone de carburanţi au fost direcţionate către piaţa din România, pentru asigurarea aprovizionării, atât a benzinăriilor Rompetrol, cât şi a partenerilor comerciali.

Cifra de afaceri brută a segmentului de rafinare a ajuns la peste 1,1 miliarde de dolari în T3 2023 şi 3,46 miliarde USD în ianuarie – septembrie 2023, în scădere cu 29%, respectiv 17% faţă de perioadele similare ale anului trecut.

Profitul operaţional (EBITDA) a scăzut cu 38%, până la 214 milioane de dolari, iar rezultatul net al segmentului a fost unul pozitiv, de circa 39 de milioane de dolari, pentru perioada ianuarie – septembrie 2023.

În primele 9 luni din 2023, Rompetrol Rafinare a realizat exporturi în valoare de 947 de milioane de dolari, iar cantităţile totale au fost la un nivel asemănător anului trecut, cu 1,26 milioane de tone în ianuarie – septembrie 2023.

Raportul integral privind datele financiare ale Rompetrol la nouă luni poate fi consultat AICI.

Grupul KMG deține și Rompetrol Moldova, cel mai mare comerciant și importator de produse petroliere. Rompetrol asigură circa o treime din importul de carburanți pe piața locală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pieredere #rafinărie #Afaceri #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.