Banii furați din bănci! Recuperări zero, deși sunt dosare pe 65 de miliarde de lei

Anul trecut, autoritățile din Republica Moldova au reușit să recupereze suma de 75,9 milioane lei, în timp ce în acest an, cifra a scăzut la 42,6 milioane lei, conform datelor furnizate de surse oficiale. Analiza economistului Veaceslva Ioniță arată că cele mai mari recuperări au avut loc în perioada 2018-2019, când au fost preluate acțiunile de la două bănci, iar sumele obținute au alimentat bugetul de stat.

Cu toate acestea, tendința generală este una negativă, cu o scădere semnificativă a sumelor recuperate anual, în prezent situându-se în intervalul 110-120 milioane lei pe an. În ciuda unui efort sporit în acest an, recuperarea medie lunară a crescut de la 6,3 milioane lei în 2022 la 7,1 milioane lei în 2023.

Majoritatea sumelor recuperate în acest an provin din vânzarea activelor, reprezentând aproximativ 88% din total, în timp ce doar 12% (5 milioane lei) au fost recuperate prin decizii de judecată în diverse cauze penale sau de insolvabilitate.

Expertul menționat în știre a evidențiat că, în perioada 2018-2019, două decizii de preluare a activelor au generat aproximativ 900 milioane lei, reprezentând peste 90% din suma totală recuperată prin decizii judecătorești. Restul anilor, sumele recuperate prin această metodă au oscilat între 10-30 milioane lei.

De asemenea, s-a subliniat că, chiar și acești bani recuperati nu provin neapărat din furturi directe, deoarece multe din procesele judiciare vizează cazuri de insolvabilitate sau alte acțiuni în instanță, care nu au o corelare directă cu recuperarea sumelor provenite din „miliardul furat”.

În prezent, autoritățile din Republica Moldova au acumulat dosare cu revendicări de peste 65 miliarde lei, dar recuperarea efectivă a acestor sume a rămas aproape nulă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lichidare #bănci #bani #Furt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.