Lukoil și-ar putea vinde rafinăria din Bulgaria, după 20 de ani. Grupul petrolier rus, în conflict deschis cu guvernul

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat marţi, 5 decembrie, că analizează o posibilă vânzare a rafinăriei sale de la Burgas (Bulgaria), denunţând măsurile discriminatorii luate împotriva sa de guvernul pro-european de la Sofia, informează AFP.

”Ţinând cont de modificările semnificative care au intervenit în mediul operaţional al companiilor din Bulgaria aparţinând grupului Lukoil, compania a început un proces de revizuire a strategiei cu privire la acest activ. Mai multe opţiuni vor fi analizate împreună cu consultanţii internaţionali, inclusiv vânzarea”, a precizat Lukoil într-un comunicat de presă.

Bulgaria, ţară care în mod tradiţional este apropiată de Moscova şi care, înainte de războiul din Ucraina, depindea aproape în întregime de gazul natural şi petrolul rusesc, încearcă acum să scape de această dependenţă.

Ţara vecină beneficiază, până la finele lui 2024, de o scutire de la embargoul introdus de Uniunea Europeană cu privire la importurile de petrol rusesc. Pe lângă petrolul necesar pentru asigurarea consumului Bulgariei, grupul rus Lukoil are dreptul de a exporta produse petroliere realizate la rafinăria de la Burgas spre Ucraina şi, într-o mai mică măsură, spre Europa.

Această derogare ar urma să înceteze la finele lunii martie 2024, potrivit unei propuneri recente a Parlamentului de la Sofia, care urmează să fie definitivată în săptămânile următoare.

De asemenea, Guvernul de la Sofia a impus şi o taxă de 60% pe profiturile realizate de grupul petrolier rus Lukoil.

În acest context, Lukoil subliniază că ”revizuirea strategiei este o consecinţă a adoptării de către autorităţile bulgare a unor legi discriminatorii şi a altor decizii politice injuste faţă de rafinărie”. Grupul rus adaugă că este victima unei ”furtuni politice artificiale” care prejudiciază activităţile unei companii care nu este vizată de sancţiunile europene şi americane şi care îşi îndeplineşte toate obligaţiile faţă de stat şi angajaţi.

Lukoil este prezent în Bulgaria de peste 20 de ani, perioadă în care investiţiile sale în rafinăria de la Burgas au depăşit 3,4 miliarde de dolari. În paralel însă, Lukoil se bucură de o poziţie cvasi-monopolistă pe piaţa din Bulgaria graţie unei reţele compusă din nouă depozite petrolier şi 220 de benzinării.

În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #petrol #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.