Lukoil și-ar putea vinde rafinăria din Bulgaria, după 20 de ani. Grupul petrolier rus, în conflict deschis cu guvernul

Grupul petrolier rus Lukoil a anunţat marţi, 5 decembrie, că analizează o posibilă vânzare a rafinăriei sale de la Burgas (Bulgaria), denunţând măsurile discriminatorii luate împotriva sa de guvernul pro-european de la Sofia, informează AFP.

”Ţinând cont de modificările semnificative care au intervenit în mediul operaţional al companiilor din Bulgaria aparţinând grupului Lukoil, compania a început un proces de revizuire a strategiei cu privire la acest activ. Mai multe opţiuni vor fi analizate împreună cu consultanţii internaţionali, inclusiv vânzarea”, a precizat Lukoil într-un comunicat de presă.

Bulgaria, ţară care în mod tradiţional este apropiată de Moscova şi care, înainte de războiul din Ucraina, depindea aproape în întregime de gazul natural şi petrolul rusesc, încearcă acum să scape de această dependenţă.

Ţara vecină beneficiază, până la finele lui 2024, de o scutire de la embargoul introdus de Uniunea Europeană cu privire la importurile de petrol rusesc. Pe lângă petrolul necesar pentru asigurarea consumului Bulgariei, grupul rus Lukoil are dreptul de a exporta produse petroliere realizate la rafinăria de la Burgas spre Ucraina şi, într-o mai mică măsură, spre Europa.

Această derogare ar urma să înceteze la finele lunii martie 2024, potrivit unei propuneri recente a Parlamentului de la Sofia, care urmează să fie definitivată în săptămânile următoare.

De asemenea, Guvernul de la Sofia a impus şi o taxă de 60% pe profiturile realizate de grupul petrolier rus Lukoil.

În acest context, Lukoil subliniază că ”revizuirea strategiei este o consecinţă a adoptării de către autorităţile bulgare a unor legi discriminatorii şi a altor decizii politice injuste faţă de rafinărie”. Grupul rus adaugă că este victima unei ”furtuni politice artificiale” care prejudiciază activităţile unei companii care nu este vizată de sancţiunile europene şi americane şi care îşi îndeplineşte toate obligaţiile faţă de stat şi angajaţi.

Lukoil este prezent în Bulgaria de peste 20 de ani, perioadă în care investiţiile sale în rafinăria de la Burgas au depăşit 3,4 miliarde de dolari. În paralel însă, Lukoil se bucură de o poziţie cvasi-monopolistă pe piaţa din Bulgaria graţie unei reţele compusă din nouă depozite petrolier şi 220 de benzinării.

În România, Lukoil deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Lukoil #petrol #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.