Leul tare a încolțit veniturile la bugetul țării! Miliarde de lei au fost scăpate printre degete de autorități

Leul puternic din 2023 a creat dureri de cap nu doar agricultorilor și producătorilor locali, dar a devenit o problemă majoră și pentru Guvernul Moldovei, care a întâmpinat dificultăți enorme în executarea veniturilor bugetului de stat, constată economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit lui, în acest an, leul moldovenesc a înregistrat o apreciere constantă față de luna decembrie 2022, când cursul mediu lunar a fost de 19,37 Lei/USD. În decembrie curent înregistrăm o apreciere puternică a leului, care în cel mai bun caz va fi la nivel de 17,6 Lei/USD sau cu minim 10% mai puternic decât acum un an. În majoritatea lunilor din acest an leul a fost în mediu cu 6-8% mai puternic, decât la finele anului trecut când se examina bugetul pentru 2023.

„La momentul elaborării Bugetului de Stat pentru 2023, Guvernul anticipa o depreciere ușoară a leului în 2023 cu 3,3% până la un curs de 20,01 Lei/USD, iar noi de fapt am avut o evoluție diametral opusă, caracterizată de aprecierea leului. Față de prognoza pentru acest an, în prezent leul este cu 16,5% mai puternic”, a punctat Ioniță

Un leu puternic are atât beneficii cât și neajunsuri, acum nu dorim să polemizăm este bine sau rău un leu puternic. Subiectul este diferența enormă între așteptări și realitate. Această diferență creează ratări de venituri din TVA la vamă, care au fost planificate reieșind din cursul valutar de 20,01 Lei/USD. Guvernul când planifică veniturile și cheltuielile bugetare se conduce de mai mulți parametri macro-economici, unii din care, cursul valutar, este direct determinat de filosofica și acțiunile Băncii Naționale.

„Cel mai afectat de cursul valutar a fost serviciul vamal, care va înregistra în acest an pierderi de 2,36 miliarde lei, doar la colectarea de TVA, determinate de întărirea leului moldovenesc, contrar așteptărilor de depreciere ușoară. Bugetul de stat în acest an are mai multe provocări la executarea lui, despre care am vorbit anterior (vezi aici analiza Cinci factori au dus la diminuarea cu 2,7 miliarde de lei a încasărilor bugetare în 2023). Însă efectele cursului valutar sunt mai mari decât a tuturor celorlalți factori luați împreună”, mai spune Ioiniță.

Leul puternic a creat această gaură bugetară, care la rândul său a generat dificultăți în onorarea obligațiunilor Guvernului față de bugetari și implementarea proiectelor economice.

Pentru anul 2024, guvernul anticipează o depreciere a leului de 4,2% până la 18,93 Lei/USD. Tindem să credem că spre deosebire de anul 2023, în anul care vine prognoza Guvernului nu doar se va adeveri, dar și va fi depășită, cea ce va permite acumularea suplimentară de venituri din TVA la vamă în bugetul de stat.

„În prognoza bugetară și elaborarea bugetului pentru anul viitor un element esențial este stabilirea unei comunicări sincere și neformale între Guvern, Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Această comunicare trebuie să depășească formatul discuțiilor formale și protocolare. Comunicarea trebuie să cuprindă discutarea tuturor aspectelor macro-economice, îngrijorările care frământă fiecare instituție, prioritățile lor și formularea de poziții comune, privind rata inflației, cursul valutar, politicile monetare. Banca Națională este o structură independentă, dar acțiunile sale au un efect direct și imediat atât asupra economiei cât și a Bugetului de Stat. Din acest motiv și este necesară comunicare, pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a evita astfel de situații neplăcute, când bugetul de stat se confruntă cu așa găuri majore în acumularea de venituri”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aprecierie #leu #apreciere #pierderi #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dictatorul rus Vladimir Putin a declarat că Rusia ar putea furniza Chinei nu doar gaze, ci și petrol prin Mongolia. El a mai spus că Beijingul și-a confirmat interesul de a promova gazoductul „Puterea Siberiei 2” în acest scop, dar nu a spus că s-au încheiat acorduri specifice.

„În plus, atât o conductă de gaz, cât și o conductă de petrol pot fi amplasate pe același coridor… Toate opțiunile sunt posibile, toate sunt acceptabile și fezabile din punct de vedere economic. Trebuie să o alegem pe cea mai bună. Sunt încrezător că și această lucrare va fi finalizată”, a declarat Putin, vineri 17 mai, la finalul vizitei sale în China, reluând o idee care a fost discutată în 2018, potrivit Reuters.

În pofida comentariilor optimiste ale lui Putin și după ani de discuții despre proiectul propus „Puterea Siberiei 2”, Rusia și China nu au ajuns încă la un acord privind construcția acestuia. Proiectul a căpătat o relevanță sporită pentru Rusia, care încearcă să crească livrările de gaze către China pentru a compensa scăderea exporturilor sale către Europa din cauza războiului din Ucraina.
Putin a spus că este un proces complex care include probleme de preț, dar economia în creștere a Chinei are nevoie de energie și nu există un furnizor mai de încredere decât Rusia. Potrivit acestuia, proiectul va fi protejat și de sancțiunile occidentale.

„Nimeni nu va putea sta în calea acestui lucru, nici sancțiuni împotriva flotei de cisterne, nici măcar sancțiuni împotriva instituțiilor financiare. Vom cumpăra și vinde totul în monedele noastre naționale. Deci interesul ambelor părți este confirmat”, a spus liderul de la Kremlin.

Rusia trimite în prezent gaz în China prin conducta Power of Siberia, care a început să funcționeze în 2019 și trece prin Siberia de Est până în nord-estul Chinei. Experții spun că, din moment ce China nu este de așteptat să aibă nevoie de aprovizionare cu gaze suplimentare până în 2030, Beijingul poate negocia din greu pentru prețul unei a doua conducte prin Siberia. Moscova nu a spus cât va costa conducta „Puterea Siberiei-2” lungă de 2.600 de km și cum va fi finanțată. Unii analiști estimează valoarea sa la 13,6 miliarde de dolari.

Moscova sprijină intențiile Chinei de a localiza producția în Rusia și este gata să ofere beneficii investitorilor
Vineri dimineață, Putin a mers la Harbin, oraș fondat de coloniști ruși. Este clar de ce orașul chinez Harbin a fost ales pentru vizita lui Vladimir Putin. Orașul a fost odinioară dominat de cetățeni ruși și are o arhitectură clasică rusă, inclusiv o clădire precum faimoasa catedrală ortodoxă, scrie BBC.
Prima oprire a fost la un memorial al soldaților sovietici, unde a depus un buchet de flori roșii. Apoi, liderul de la Kremlin a mers la un târg comercial China-Rusia. A rostit un discurs în care le-a promis chinezilor energie și i-a invitat să deschidă unități de producție în țara. Le-a promis investitorilor beneficii.

„Parteneriatul inseparabil ruso-chinez are o influență directă asupra dezvoltării economiilor celor două țări. Va oferi securitate energetică, va stimula crearea de noi industrii și locuri de muncă bine plătite, va îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții pentru cetăţenii țărilor noastre. Alianța noastră strategică în domeniul energetic a devenit un cadru principal al pieței globale a resurselor energetice. Sunt sigur că se va consolida în continuare. Sunt implementate proiecte reciproce la scară largă în domeniul colaborării industriale”, a declarat Putin.
De la declanșarea invaziei din Ucraina, cele două țări și-au întărit relațiile. Iar asta a ținut Moscova pe linia de plutire, în fața sancțiunilor occidentale. La întâlnirea de ieri, Putin și Xi Jinping au ajuns la concluzia că trebuie să-și întărească parteneriatul, inclusiv în plan militar.