Guvernul a pregătit marea privatizare! Rechinul metalifer al statului nu se mai vinde

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un proiect de Hotărâre ce propune modificări semnificative în programul de privatizare, excluzând peste 83 de active variate, de la companii de stat până la terenuri și construcții. Printre noile adăugiri în lista de privatizare se numără importante active ale statului, cum ar fi SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (RED Nord) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord).

Potrivit proiectului promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), 23 de bunuri privatizate în perioada 2020-2021 vor fi excluse din lista de privatizare. De asemenea, propunerea vizează excluderea din procesul de privatizare a fabricii Barza Albă, recunoscută în 2022 drept obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.

Alte 25 de întreprinderi de stat și societăți comerciale cu capital de stat, printre care și Metalferos, vor fi, de asemenea, excluse din lista de privatizare conform APP. Acestea vor trece printr-o procedură de triere, conform prevederilor Strategiei privind administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru perioada 2023-2030.

În schimb, proiectul propune completarea listei de privatizare cu 20 de bunuri, dintre care cele mai notabile sunt cotele de 100% din capitalul RED Nord și FEE Nord. Această modificare are ca temei o decizie a Prim-ministrului Natalia Gavrilița din decembrie 2022 și un aviz din partea Ministerului Energiei.

Rețelele electrice, RED Nord și FEE Nord, au fost incluse anterior în procesul de privatizare, dar fără succes în trecut. Unul dintre argumentele aduse de APP pentru aceste modificări este cel financiar, cu un plan de a acumula aproximativ 750 de milioane de lei din privatizarea bunurilor statului în anul 2023.

Agenția Proprietății Publice subliniază că pregătirea bunurilor pentru expunerea la privatizare presupune evaluarea acestora, inclusiv achiziționarea serviciilor de evaluare conform legislației privind achizițiile publice. Modificările propuse vor influența semnificativ peisajul privatizărilor în Republica Moldova și vor urmări atingerea obiectivelor financiare și de eficiență administrativă stabilite de autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.