Guvernul a pregătit marea privatizare! Rechinul metalifer al statului nu se mai vinde

Guvernul Republicii Moldova a adoptat un proiect de Hotărâre ce propune modificări semnificative în programul de privatizare, excluzând peste 83 de active variate, de la companii de stat până la terenuri și construcții. Printre noile adăugiri în lista de privatizare se numără importante active ale statului, cum ar fi SA Rețelele Electrice de Distribuție Nord (RED Nord) și SA Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord).

Potrivit proiectului promovat de Agenția Proprietății Publice (APP), 23 de bunuri privatizate în perioada 2020-2021 vor fi excluse din lista de privatizare. De asemenea, propunerea vizează excluderea din procesul de privatizare a fabricii Barza Albă, recunoscută în 2022 drept obiect al patrimoniului cultural-național al Republicii Moldova.

Alte 25 de întreprinderi de stat și societăți comerciale cu capital de stat, printre care și Metalferos, vor fi, de asemenea, excluse din lista de privatizare conform APP. Acestea vor trece printr-o procedură de triere, conform prevederilor Strategiei privind administrarea proprietății de stat în domeniul întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar de stat pentru perioada 2023-2030.

În schimb, proiectul propune completarea listei de privatizare cu 20 de bunuri, dintre care cele mai notabile sunt cotele de 100% din capitalul RED Nord și FEE Nord. Această modificare are ca temei o decizie a Prim-ministrului Natalia Gavrilița din decembrie 2022 și un aviz din partea Ministerului Energiei.

Rețelele electrice, RED Nord și FEE Nord, au fost incluse anterior în procesul de privatizare, dar fără succes în trecut. Unul dintre argumentele aduse de APP pentru aceste modificări este cel financiar, cu un plan de a acumula aproximativ 750 de milioane de lei din privatizarea bunurilor statului în anul 2023.

Agenția Proprietății Publice subliniază că pregătirea bunurilor pentru expunerea la privatizare presupune evaluarea acestora, inclusiv achiziționarea serviciilor de evaluare conform legislației privind achizițiile publice. Modificările propuse vor influența semnificativ peisajul privatizărilor în Republica Moldova și vor urmări atingerea obiectivelor financiare și de eficiență administrativă stabilite de autorități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#APP #privatizare #stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.