Bugetul pentru 2024 a fost votat. Cele mai importante puncte

Parlamentul a aprobat astăzi, în lectura a doua, Bugetul pentru anul 2024, cu un accent deosebit pe susținerea domeniilor sociale, educației și dezvoltării infrastructurii. Proiectul prevede alocări majorate pentru diverse sectoare, cum ar fi creșterea indemnizației la nașterea copilului, majorarea salariilor cadrelor didactice și sprijin financiar pentru IMM-uri.

De la 1 ianuarie 2024, indemnizația acordată la nașterea copilului va cunoaște o majorare semnificativă, ajungând la 20 de mii de lei, în timp ce salariile cadrelor didactice vor fi crescut cu 15%. De asemenea, se prevede dublarea burselor studenților de la facultățile cu profil pedagogic. Bugetul urmărește să sprijine, de asemenea, programul „Protecția familiei și copilului”, precum și dezvoltarea satelor și orașelor pentru a oferi condiții de trai optime familiilor și oportunități de dezvoltare pentru copii.

Priorități majore rămân și susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, pentru care au fost alocate peste 197 de milioane de lei, și dezvoltarea continuă a infrastructurii și sistemului de transporturi, cu un buget planificat de 4 036,5 milioane lei.

Sectorul agricol primește o atenție specială, cu alocări de 1 600,0 milioane de lei pentru subvenționare și dezvoltare rurală. Fondurile vor contribui și la integrarea sectorului agroindustrial în economia europeană.

Pentru promovarea eficienței energetice, dezvoltarea regională și protecția mediului, bugetul include alocări de 322,1 milioane de lei, 601,5 milioane de lei pentru Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală, și 175,0 milioane de lei pentru politici de mediu.

De asemenea, se prevede crearea unui fond de sprijin pentru distribuția presei scrise, cu alocații de 11 milioane de lei, menit să compenseze integral majorarea tarifului de distribuție a ziarelor.

Bugetul pentru anul 2024 înregistrează o creștere de 4,4% a veniturilor, estimându-se la 107 172,0 milioane lei, în timp ce cheltuielile vor ajunge la 122 962,0 milioane lei. Un deficit estimat de 15 790,0 milioane lei reprezintă 4,6% din PIB, iar datoria de stat prognozată pentru finele anului 2024 va constitui 125 525,6 milioane lei, cu o pondere în PIB sub 37%.

Bugetul pentru anul 2024 reflectă angajamentul țării de a implementa obiectivele Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, care vizează reducerea sărăciei, crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și asigurarea securității statului și a cetățenilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #alocatii #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat recent, în lectură finală, un proiect de lege care întărește drepturile consumatorilor de servicii financiare și sporește responsabilitatea furnizorilor din acest sector. Actul normativ marchează începutul procesului de modernizare a cadrului legal, în perspectiva armonizării cu legislația Uniunii Europene.

Conform noilor reglementări, colectarea datoriilor aferente contractelor de credit de consum va intra sub supravegherea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care va controla respectarea limitelor privind dobânda, comisioanele și costul total al creditului, acesta neputând depăși suma debursată.

CNPF va monitoriza și activitatea intermediarilor – inclusiv brokeri și agenți de credite – pentru a combate practicile comerciale incorecte și abuzurile în procesul de vânzare a bunurilor în rate. Totodată, beneficiarii de credite de la Asociațiile de Economii și Împrumut vor beneficia de același regim de protecție ca ceilalți consumatori financiari, iar fidejusorii vor fi acoperiți de Legea privind contractele de credit de consum, la fel ca debitorii principali.

Noua lege introduce și obligația creditorilor de a adopta politici interne privind restructurarea datoriilor pentru debitorii aflați în dificultate, măsură ce va consolida protecția în perioade de criză economică. În plus, sunt clarificate aspecte legate de aplicarea dobânzii de întârziere și este impusă obligativitatea includerii graficului de rambursare în informația precontractuală.

O modificare importantă vizează calcularea perioadei de trei ani pentru reparația cu piese originale a vehiculelor asigurate, care va începe de la data primei înmatriculări, nu de la anul fabricației. Aceasta corectează o practică defavorabilă pentru posesorii de mașini înmatriculate cu întârziere.

Pentru contractele de asigurare, furnizorii vor fi obligați să analizeze necesitățile fiecărui consumator și să ofere documente de informare înainte de semnare. În plus, constatarea amiabilă va putea fi completată și în format electronic, facilitând procedura în caz de accident.

Pentru produsele financiare combinate, cum ar fi vânzările în rate cu polițe de asigurare incluse, consumatorii vor primi informații separate pentru fiecare componentă și vor avea posibilitatea de a le achiziționa distinct. Publicitatea la aceste servicii va fi supusă unor reglementări mai stricte pentru a preveni inducerea în eroare.

Legea prevede și o procedură standard de soluționare a reclamațiilor la nivelul furnizorilor, cu termen de răspuns de maximum 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul nu este satisfăcător, consumatorii pot sesiza CNPF sau instanțele de judecată.

Pentru creșterea eficienței controlului, CNPF va avea dreptul să efectueze „cumpărături de control” – metode anonime de testare a conformității furnizorilor, utile în depistarea neregulilor ascunse.