Cu viteza luminii! Noua șefă a BNM, care va fi votată, a depus deja jurământul ca cetățean al Republicii Moldova

Fosta ministră de Finanțe din România, Anca Dragu a depus deja jurământul ca cetățean al Republicii Moldova. Ea urmează să fie votată astăzi de deputați la șefia Băncii Naționale a Moldovei, a confirmat pentru BANI.MD, Adriana Vlas responsabila pe comunicare de la PAS.

Potrivit şefului Legislativului, Igor Grosu, Anca Dragu are o experienţă „importantă” în sectorul financiar-bancar şi în politici publice şi de aderare la UE. Oficialul a subliniat că Anca Dragu a lucrat mai mult de 15 ani în cadrul Băncii Naţionale a României şi al Fondului Monetar Internaţional şi a fost ministru al finanţelor publice în Guvernul României. În 2020 a fost aleasă preşedinte al Senatului României.

”Este o onoare pentru mine să contribui la parcursul european al Republicii Moldova. Avem nevoie de instituții puternice, independente, care să asigure stabilitatea economică a țării și prosperitate pentru toți cetățenii. Nu va fi un drum ușor, dar cu răbdare, determinare și pricepere vom putea duce la bun sfârșit proiectul european”, se arată în mesajul Ancăi Dragu.

Cătălin Drulă, președintele USR spune că este mândru de performanța colegei.

”Sunt mândru de această performanță a colegei noastre și este o nouă dovadă a profesionalismului pe care l-a demonstrat de-a lungul întregii sale cariere. Sunt convins că Anca își va aduce contribuția la parcursul european al Republicii Moldova, mai ales în contextul în care Consiliul European a decis recent deschiderea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a declarat Cătălin Drulă, președintele USR.

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința de ieri a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.