Bugetul Asigurărilor Sociale pentru 2024, votat de Parlament: Creșteri semnificative la venituri și cheltuieli sociale

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024, cu 58 de deputați în favoare. Bugetul propus prevede creșteri semnificative atât la veniturile, cât și la cheltuielile destinate asigurării sociale, cu o estimare de 10% mai mare decât în anul 2023.

Pentru anul viitor, veniturile estimative ale bugetului asigurărilor sociale de stat se ridică la 42 822 milioane de lei, reflectând o creștere de aproximativ 10% față de veniturile înregistrate în 2023. Cheltuielile planificate pentru 2024 ajung la 42,8 miliarde de lei, o creștere de 10,3% comparativ cu anul anterior, cu o pondere estimată în PIB de 12,5%.

Proiectul bugetului aduce și modificări semnificative în ceea ce privește prestațiile sociale. Printre acestea se numără indemnizații pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil, indemnizații pentru copiii adoptați sau luați în plasament, și indemnizații pentru creșterea copiilor adoptați sau luați în plasament. Extinderea numărului de zile pentru beneficierea de indemnizație parentală până la 15 zile calendaristice și majorarea indemnizației unice la nașterea copilului la 20 de mii de lei sunt alte măsuri prevăzute.

Bugetul acordă o atenție deosebită protecției persoanelor în etate, cu o pondere de 67,5%, pentru care sunt planificate cheltuieli de 28,8 miliarde de lei, în creștere cu 11%. Protecția socială a persoanelor cu dizabilități primește, de asemenea, 11,7% din totalul cheltuielilor, iar protecția familiei și a copilului reprezintă 10,3% din buget, cu o creștere de 7,9% față de anul precedent.

Alte cheltuieli sunt direcționate către protecția socială în cazuri excepționale, sprijinirea șomerilor și a celor care și-au pierdut temporar capacitatea de muncă.

În privința taxelor anuale, proiectul prevede că taxa fixă va fi de 17 522 de lei pentru persoanele fizice, 27 772 de lei pentru liber-profesioniștii din domeniul justiției, și 4 463 de lei pentru proprietarii sau arendașii de terenuri agricole care le prelucrează în mod individual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.