E oficial: UE a decis intrarea României în Schengen, aerian și naval, în martie 2024

Decizia înseamnă că, începând din martie, controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu aceste două ţări – care au aderat la UE în 2007 – vor fi ridicate, Austria, Bulgaria şi România angajându-se, de asemenea, să convină ulterior asupra unei date pentru încetarea controalelor terestre, a informat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE.

”Consiliul UE a decis să extindă zona #Schengen la Bulgaria şi România. Controalele la frontierele interne aeriene şi maritime vor fi ridicate în martie 2024, în timp ce o decizie privind ridicarea controalelor terestre va fi luată ulterior”, a postat preşedinţia spaniolă a Consiliului UE pe contul său de X (fostul Twitter).

Ce a comunicat Ministerul român de Interne

“Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria.

În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024.

De asemenea, potrivit Deciziei Consiliului UE, în cursul anului 2024, Consiliul va depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor la frontiera terestră.

Decizia Consiliului UE prevede o serie de măsuri privind întărirea controlului la frontiere și combaterea migrației ilegale, precum și aplicarea Regulamentului Dublin.

România aplică deja măsurile sus menționate încă din cursul anului 2023. Decizia Consiliului UE nu conține obligații noi pentru România.

Decizia Consiliului UE este însoțită de două declarații politice complementare, una trilaterală Austria – România – Bulgaria și alta individuală a Comisiei Europene, care prevăd, de asemenea, măsurile de întărire a controlului la frontiere și de aplicare a Regulamentului Dublin, precum și angajamentul politic de a continua în 2024 discuțiile privind aplicarea acquis-ului integral Schengen, inclusiv cu privire la frontierele terestre.

Atât Decizia Consiliului UE, cât și declarațiile politice care o însoțesc, reflectă acordul politic la care Austria, România și Bulgaria au ajuns în 23 decembrie 2023”.

Reacțiile oficialilor europeni

Liderii Uniunii Europene au felicitat sâmbătă România şi Bulgaria pentru aderarea la Schengen cu frontierele maritime şi aeriene

”Felicitări României şi Bulgariei pentru extinderea spaţiului Schengen pentru pasagerii transportului maritim şi aerian”, a transmis preşedintele Consiliului European, Charles Michel. El a precizat că acesta este „un pas mult aşteptat de cetăţenii români şi bulgari pentru a se bucura de o mai mare libertate de mişcare, cu perspectiva transportului terestru, care va urma”.

”Astăzi este o zi de mare mândrie pentru Bulgaria şi România. Decizia de a elimina controalele la frontierele interne aeriene şi maritime cu Bulgaria şi România este un pas important pentru ei şi pentru spaţiul Schengen. Ambele ţări au muncit din greu pentru asta. Ambele ţări o merită. Vor face Schengen şi mai puternic”, a postat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

”Felicitări cetăţenilor din România şi Bulgaria pentru aderarea la spaţiul Schengen, odată cu ridicarea controalelor la frontierele maritime şi aeriene. A durat mult timp. Aceasta face ca Uniunea noastră să fie mai puternică şi ca poparele noastre să fie mai în siguranţă. Europa uneşte” – a scris şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shengen #UE #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.