„A 13-a lună”: În ce țări din Europa angajatorii acordă prime de Crăciun?

31 Dec. 2023, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 07:29 // Actual //  bani.md

Perioada sărbătorilor este cunoscută ca fiind o perioadă în care se pune presiune asupra banilor, dar în unele țări europene angajatorii sunt obligați prin lege să acorde prime, arată o analiză Euronews.

Cea de-a 13-a lună este o tradiție care a început în Filipine în anii 1970 și s-a răspândit apoi în întreaga lume.

Pentru a-i recompensa pe angajați pentru munca depusă în timpul anului, dar și pentru a-i ajuta să facă față cheltuielilor de sărbători, șefii au început să ofere un salariu suplimentar în luna decembrie, care era echivalentul unei luni de salariu. Cu 50 de ani în urmă, bonusul din a 13-a lună a devenit o cerință legală în multe țări din America Latină, unde este cunoscut sub numele de “aguinaldo”.

Dincolo de ocean, în Europa, tradiția este, totuși, ceva mai puțin obișnuită.

Bonusuri obligatorii

Abordarea europeană a celei de-a 13-a luni de salariu este o imagine complexă, deoarece politicile de recompensare sunt adesea specifice unei companii sau unui sector de activitate.

Acestea fiind spuse, în Portugalia, Spania, Grecia și Italia, majoritatea angajaților au dreptul legal la o primă pentru sărbătorile de iarnă, în general egală cu o lună de salariu.

În Portugalia, acest lucru este valabil atât pentru lucrătorii din sectorul public, cât și pentru cei din sectorul privat, deși recompensa de Crăciun se numește primă de a 14-a lună, iar cea de a 13-a lună se referă la o plată obligatorie de vară.

În Spania, angajatorii sunt obligați, în mod similar, să ofere două prime suplimentare pe an, iar una ar trebui oferită în perioada Crăciunului. Momentul acordării celui de-al doilea bonus, precum și suma de bani oferită pentru ambele, sunt negociate în cadrul așa-numitelor “Contracte colective de muncă”.

Aceste Acorduri de negociere, negociate între sindicate și angajatori, sunt acorduri scrise fără caracter legislativ, dar care au adesea aceeași greutate ca legile de angajare.

Traversând Marea Mediterană spre Grecia, mulți lucrători primesc prime de Crăciun și de vară impuse prin lege, dar situația variază între sectorul public și cel privat. În sectorul privat din Grecia, lucrătorii au dreptul la un salariu suplimentar obligatoriu de Crăciun, la jumătate de salariu suplimentar de Paște și la jumătate de salariu suplimentar în timpul verii. În sectorul public, însă, lucrătorii nu mai primesc aceste prime din 2012, măsură introdusă pentru a susține economia greacă după prăbușirea financiară.

Eirini Hamiti, avocat specializat în dreptul muncii la Kremalis din Atena, a declarat pentru Euronews Business că “eliminarea primelor din a 13-a și a 14-a lună pentru funcționarii publici a provocat o serie de reacții din partea tuturor angajaților, care au susținut că și-au pierdut drepturile constituționale.”

Ea a adăugat: “Până în prezent, nu au fost plătite prime de vacanță funcționarilor publici, deși se zvonește că acestea vor reveni în 2024, ca rezultat al creșterii economiei grecești”.

Alte țări care au consacrat prin lege politici de acordare a bonusurilor sunt Olanda și Polonia. În Țările de Jos, există o indemnizație de vacanță acordată lucrătorilor în lunile mai sau iunie, în valoare de cel puțin 8% din salariul anual brut al angajatului. În Polonia, recompensele pentru a 13-a și a 14-a lună sunt neobișnuite în sectorul privat, dar al 13-lea salariu este o cerință legală pentru unii angajați din sectorul public. Printre profesioniștii eligibili se numără funcționarii publici și profesorii.

Impactul mai larg al recompenselor din a 13-a lună

Bonusurile pot fi folosite pentru a stimula loialitatea și moralul personalului, deși există și un alt motiv pentru a recompensa angajații de Crăciun, potrivit lui Alper Kara, profesor de bănci și finanțe la Universitatea Brunel din Londra. “Plățile suplimentare ajută cu siguranță la finanțarea achizițiilor de bunuri și servicii pentru gospodării în perioadele de consum intensiv”, a explicat el, “ceea ce stimulează apoi economia”.

De asemenea, profesorul Kara a dezmințit ideea că bonusurile impuse prin lege exercită o presiune financiară negativă asupra întreprinderilor mici. “Așteptările pieței forței de muncă privind salariile se vor ajusta pe termen lung”. “Cu alte cuvinte, întreprinderile vor ajusta nivelul salariilor din cele 12 luni rămase în funcție de cerințele plății celei de-a 13-a luni.”

În multe privințe, bonusurile bazate pe performanță reprezintă o strategie mult mai riscantă pentru întreprinderi decât plata unei sume fixe pentru o recompensă pentru a 13-a sau a 14-a lună.

Acordarea de bonusuri angajaților în funcție de rezultatele personale poate dăuna în special coeziunii echipei, poate pune în pericol profiturile companiei și poate încuraja asumarea de riscuri pentru rezultate pe termen scurt, așa cum a devenit evident după criza financiară din 2008.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Iul. 2025, 16:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Iul. 2025, 16:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia  domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO