China îşi îndulceşte poziţia faţă de jocurile de noroc după o debandadă de 80 de miliarde de dolari

China a aprobat luni 105 jocuri interne, cel mai recent indiciu că Beijingul îşi înmoaie poziţia după ce, săptămâna trecută, măsurile sale de înăsprire a restricţiilor din industrie au dus la o debandadă de 80 de miliarde de dolari, conform Bloomberg.

Printre titlurile aprobate se numără cele operate de Tencent Holdings Ltd. şi NetEase Inc., cei doi mari editori de jocuri din China care au fost loviţi de noile reguli ale Beijingului. Aprobările de luni arată că autorităţile chineze sprijină dezvoltarea jocurilor online, a declarat o asociaţie din industrie într-o postare pe WeChat, republicată de agenţia oficială de ştiri Xinhua.

Oficialii chinezi au reaprins teama că vor începe o nouă rundă de represiuni în domeniul tehnologiei, după ce principalul organism de reglementare a jocurilor de noroc, Administraţia Naţională pentru Presă şi Publicaţii, a anunţat vineri noi reguli pentru a limita dezvoltarea jocurilor online, inclusiv un plafon nespecificat pentru cheltuielile efectuate de jucătorii adulţi.

Printre restricţiile suplimentare se numără interzicerea recompenselor pentru autentificările frecvente şi a duelurilor forţate între jucători şi chiar interzicerea conţinutului care încalcă securitatea naţională.

În timp ce Tencent şi NetEase şi-au văzut vineri valoarea de piaţă scăzând cu zeci de miliarde de dolari în Hong Kong, NPPA a anunţat, în timpul orelor de tranzacţionare, aprobarea a 40 de titluri de jocuri de noroc importate, inclusiv cele operate de cele două companii. Măsura nu a contribuit prea mult la restabilirea încrederii investitorilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pozitie #jocuri #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.