Italia preia președinția G7 într-un moment critic pentru întreaga lume. Sarcină titanică pentru premierul Meloni

01 Ian. 2024, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Ian. 2024, 17:18 // Actual //  bani.md

Italia a preluat luni, 1 ianuarie, preşedinţia grupului celor şapte ţări puternic industrializate (G7), într-un moment în care războaiele din Gaza şi Ucraina şi criza din strâmtoarea Taiwan, împreună cu provocări majore precum terorismul, pandemiile sau inteligenţa artificială (IA), pun sub semnul întrebării ordinea internaţională stabilită după sfârşitul Războiului Rece, transmite EFE.

În acest moment critic pentru geopolitica mondială, potrivit experţilor, Japonia transferă Italiei conducerea celor mai bogate şapte ţări din lume, care ar urma să obţină un consens foarte complex, extins la G20, esenţial pentru a face faţă noilor ameninţări.

Sarcina pare titanică, dacă nu imposibilă, pentru şefa guvernului italian Giorgia Meloni, care s-a pregătit temeinic să ofere cea mai bună imagine a Italiei.

Un moment crucial

Butoiul cu pulbere din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, relaţiile cu Sudul global, Africa şi migraţia şi legătura dintre inteligenţa artificială (IA) şi democraţie vor fi subiecte la summitul liderilor mondiali care va avea loc pe 13-15 iunie în regiunea Apulia (sud), un cadru atent ales.

„Simbolizează îmbrăţişarea dintre Est şi Vest şi este, de asemenea, cea mai bună modalitate de a depăşi discursul de tipul Occidentul de o parte şi restul lumii, de cealaltă parte”, a explicat Meloni.

Summitul va avea loc după o serie de evenimente care au confirmat în ultimul an că lumea nu mai este stabilă: războiul din Ucraina, criza din strâmtoarea Taiwan, războiul din Nagorno-Karabah şi agresiunea Hamas şi răspunsul Israelului, notează EFE.

„În documentele strategice ale marilor puteri, ale NATO, ale UE, se vorbeşte despre ameninţări care pun în pericol supravieţuirea ordinii declanşate la sfârşitul Războiului Rece şi securitatea statelor care au garantat-o”, explică pentru EFE Gabriele Natalizia, profesor de securitate şi politică internaţională la Universitatea Sapienza din Roma.

Pericolul vine din Rusia şi China, „puterile revizioniste”, care sunt totuşi necesare pentru a face faţă provocărilor „actorilor nestatali precum terorismul” şi „fenomenelor transnaţionale: pandemii, migraţii, IA, schimbări climatice”.

Războaiele

„Este clar că problema care creează cea mai mare divizare este politica externă”, consideră Alberto Vannucci, profesor la Universitatea din Pisa. În declaraţii pentru EFE, Vannucci atrage atenţia cu privire la „una dintre marile enigme” ale lunilor următoare: „Ce se va întâmpla cu sprijinul pentru Kiev?”, pentru că la „lipsa de rezultate (ale Ucrainei pe front) şi noul scenariu din Orientul Mijlociu” se adaugă „oboseala Occidentului”.

Este clar că decizia de a începe procesul de aderare al Ucrainei la UE reprezintă un puternic sprijin politic pentru Kiev, dar rămâne de văzut cum se reflectă acest sprijin pe front. „Nu aş exclude ca pentru summitul din iunie să înceapă să se discute despre posibilitatea unei negocieri”, crede şi Natalizia.

„Războiul durează deja de multă vreme, costurile sunt mari”, subliniază el şi menţionează alegerile prezidenţiale din SUA ca element decisiv, în timp ce Vannucci consideră că va depinde de „perseverenţa” lui Meloni pentru a nu permite ca Ucraina să devină un subiect periferic.

În Orientul Mijlociu, cu conflicte vechi de zeci de ani, G7 şi UE au dat dovadă de mult mai multe divizări decât cu Ucraina, deoarece „există un sprijin larg pentru un bastion al democraţiei occidentale în regiune, şi anume Israelul”.

Totodată, nici nu poate exista „indiferenţă la excesele reacţiei (Israelului) faţă de populaţia civilă într-una dintre zonele cele mai dens populate de pe planetă şi faţă de riscul (ca o astfel de reacţie) să facă jocul extremiştilor”, spune expertul italian, care subliniază „circumspecţia generală în a lua poziţii clare” şi crede că va fi „foarte greu pentru Meloni să poată ajunge la un consens”.

Leadership-ul lui Meloni

Dar, la ceva mai mult de un an de guvernare, premierul italian este o figură politică consolidată şi nu va rata oportunitatea G7 de a arăta lumii „noua faţă a conducerii italiene”.

„În pofida diferenţei de culoare politică, Meloni are cele mai bune relaţii din ultimul deceniu cu SUA şi Germania şi a stabilit legături strânse cu UE, împotriva tuturor pronosticurilor”, spune Natalizia, în opinia căruia Italia preia preşedinţia G7 „cu cărţi potrivite pentru a juca acest rol”, deşi nu uită să menţioneze cel mai mare risc cu care se confruntă actualul executiv şi de altfel orice guvern italian: „instabilitatea internă”.

Dacă la nivel intern „se caracterizează prin neîndeplinirea promisiunilor electorale”, Meloni se face remarcată şi prin „marea sa capacitate de comunicare” şi „pentru că ia decizii dificile într-un timp rapid”, ca atunci când „s-a despărţit de partenerul său de viaţă şi tatăl fiicei sale pe Instagram, după ce conversaţii cu tentă sexuală ale acestuia cu o colegă de muncă au ajuns în presă”, explică Vannucci.

Meloni „a demonstrat abilităţi de leadership, că este capabilă să gestioneze bine tensiunea, asta este incontestabil”, recunoaşte politologul italian, care consideră totodată că „cea mai mare problemă” a premierului italian o reprezintă „caracteristicile foarte discutabile” ale echipei sale guvernamentale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!