Cutremure și uragane la gigantul statului Moldtelecom! Fostul consilier al Nataliei Gavrilița, numit șeful companiei

Viorel Motorniuc a fost numit noul director al companiei de stat de telefonie, Moldetelecom. Numirea a fost făcută de către Roman Cojuhari, șeful Agenției Proprietății Publice (APP).

”Această experiență și cunoștințele aprofundate în domeniu ne asigură că tranziția va fi una fluidă și că Moldtelecom va continua să prospere și să evolueze. Îi urăm succes în noua sa responsabilitate și ne exprimăm întreaga încredere”, – a mai declarat Roman Cojuhari.

Candidatura domnului Viorel Motorniuc a fost înaintată în cadrul ședinței consiliului de administrație și aprobată unanim de către membrii acestuia, la finele lunii decembrie 2023.

Managerul general interimar, Viorel Motorniuc, devine astfel a şasea persoană la conducerea Moldtelecom din ultimii câțiva ani.

Viorel Motorniuc a fost, vreme de patru luni, consilier al premierului Natalia Gavriliţa. El este asociat într-o companie din România, specializată în comerţul cu amănuntul al mobilei, articolelor de iluminat şi articolelor de uz casnic.

Moldtelecom, cel mai mare operator de telefonie fixă din Republica Moldova, este o companie cu capital 100% de stat.

Moldtelecom a rămas fără dircetor în data de 29 decembrie 2023, când Alexandru Ciubuc și-a anunțat demisia din funcție. Or, prin decizia consiliului a fost propus pentru o perioadă de tranziție ca interimatul funcției de director general să fie preluat de către domnul Viorel Motorniuc, actual consilier în cabinetul directorului general al APP.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.