Philip Morris: Calitatea produselor noastre fabricate în Moldova este identică cu cele din Europa

La mijlocul lunii decembrie, fabrica de tutun din Chișinău „Tutun CTC” a lansat primul lot de țigări produse la comanda companiei Philip Morris International. În prezent, „Tutun CTC” produce țigări de marca „Bond Street”, iar în aprilie 2024 va începe să producă „L&M” și „Chesterfield”. Cu această ocazie, directorul de producție al Philip Morris în Ucraina, Caucaz și Moldova, Serkan Sagdic, a vizitat întreprinderea. Specialistul a menționat că fabrica din Chișinău este dotată cu echipamente moderne, iar producția locală corespunde celor mai înalte standarde internaționale.

Serkan Sagdic a precizat că atunci când PMI analiza capacitățile de producție ale Republicii Moldova, compania s-a ghidat de două criterii: capacitatea tehnică a partenerului de a fabrica produse conform standardelor Philip Morris și reputația acestuia, scrie mold-street.com

„Tutun CTC are o reputație solidă, iar produsele acestui furnizor nu au fost detectate în circuitul ilegal, inclusiv pe piețele străine. De asemenea, capacitățile fabricii se potrivesc perfect proiectului nostru. După analiza tehnică, am realizat că putem produce la fabrica din Chișinău aproximativ 80% din portofoliul nostru”, a subliniat specialistul în cadrul unui interviu pentru Logos Press.

În procesul de producție, toate materiile prime și componentele utilizate sunt importate de Philip Morris International.

„Tutunul pentru producția din Moldova este furnizat de la fabrica noastră din Polonia, iar materialele conexe vin de la alte întreprinderi din Vestul Europei. Prin urmare, calitatea produselor moldovenești realizate sub marca Philip Morris nu diferă de cea a produselor din fabricile europene ale companiei”, a adăugat specialistul.

Pentru început, fabrica din Chișinău va produce 200 de milioane de țigarete. Cu toate acestea, volumul anual total al vânzărilor companiei în Moldova este de 900 de milioane de țigarete clasice. Astfel, capacitățile de producție ale fabricii de tutun din Chișinău permit ca, pe viitor, volumul producției să crească la cel puțin 1 miliard de țigarete pe an. În aceste condiții, va exista potențial de export, chiar dacă Philip Morris nu planifică deocamdată acest lucru. Întreaga producție din Moldova este destinată exclusiv pieței interne.

„Avem încredere în potențialul pieței moldovenești. Aici avem o afacere în creștere, o echipă talentată, o bună organizare a vânzărilor, așa că lansarea producției locale era doar o chestiune de timp. De asemenea, în 2023, cota de piață a Philip Morris în Moldova a crescut cu 7 puncte procentuale, ajungând la peste 40% – acest fapt a fost decisiv în mare parte. Vreau să subliniez că această evoluție a fost determinată mai degrabă de o concurență inteligentă decât de creșterea cererii. A contat și faptul că British American Tobacco, cel mai mare operator de tutun, a părăsit Moldova, iar cota sa de piață a fost împărțită între alți participanți”, a menționat Serkan Sagdic.

Acesta a mai precizat că, în întreaga lume, Philip Morris International deține 53 de fabrici, 31 dintre care sunt gestionate de companii terțe, iar aceste relații de parteneriat sunt de succes și pe termen lung. Specialistul este încrezător că și lansarea producției în Republica Moldova va avea succes.

„Scopul meu nu este doar să gestionez producția în Moldova, ci și să instruiesc oamenii din tot lanțul de producție. Sunt sigur că, până la sfârșitul anului 2024, vom avea o echipă comună mai profesionistă, care va putea gestiona eficient portofoliul nostru de produse în continuă expansiune”.

Investițiile inițiale ale PMI în cooperarea cu „Tutun CTC” sunt estimate la aproximativ 3 milioane de dolari. Această sumă cuprinde instalarea de echipamente suplimentare, inclusiv pentru sistemul de urmărire și identificare a produselor din tutun ”Track and trace”, precum și instruirea personalului.

#tutun-ctc #Philip Morris #Europa #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Este prematur ca modificările pregătite pentru taxarea consumului de energie electrică și gaze naturale să fie prezentate automat drept scumpiri. Potrivit acesteia, mecanismul a fost conceput astfel încât să protejeze în primul rând gospodăriile cu venituri mai mici și consum redus, a declarat vicepreședintele Parlamentului, Doina Gherman în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Ea a explicat că, în cazul energiei electrice, pentru un consum de până la 150 kW ar urma să fie aplicată o cotă TVA de 0%.

„Consumul mediu de energie electrică în Republica Moldova este de 140 de kW pe lună”, a spus vicepreședintele Parlamentului. Ea a precizat că nu susține că nimeni nu va fi afectat de noile reguli, însă consideră că persoanele care consumă mai puțin sunt, de regulă, cele cu locuințe mai mici și posibilități financiare mai reduse.

În schimb, gospodăriile care consumă 300–400 kW lunar ar avea, în opinia sa, o capacitate financiară mai mare de a suporta costurile.

Referindu-se la gazele naturale, Gherman a declarat că pragul prevăzut este de 150, iar până la acest nivel consumatorii ar urma să achite în continuare TVA de 8%. Potrivit datelor invocate de ea, consumul mediu de gaze naturale în Republica Moldova se situează între 50 și 100.

„Acest mecanism a fost targetat în favoarea oamenilor cu posibilități financiare mai mici. Nu vor fi afectați cei mai social vulnerabili”, a declarat Doina Gherman.

Vicepreședintele Parlamentului a mai afirmat că autoritățile lucrează „foarte intens” la un nou mecanism de protecție a consumatorilor pentru sezonul rece. Potrivit acesteia, premierul a avut „o abordare foarte serioasă și responsabilă”, iar înainte de elaborarea mecanismului au fost realizate analize ample.

Gherman a precizat că noile reguli pentru energia electrică ar urma să intre în vigoare de la 1 aprilie, ceea ce, potrivit ei, lasă suficient timp autorităților pentru a reevalua mecanismul și pentru eventuale modificări.

„Avem o perioadă în care putem să mai examinăm, să vedem, să mai analizăm care este situația și, de ce nu, să mai intervenim. Totul este flexibil”, a conchis vicepreședintele Parlamentului.