Operațiunea cetățenia română cu acte false! În ecuație sunt implicați moldoveni, ruși, beloruși și ucraineni

03 Ian. 2024, 17:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2024, 17:45 // Actual //  bani.md

Hotnews.ro dezvăluie modul în care persoane din Ucraina, Rusia, Moldova sau chiar Belarus profită de o lege românească pentru a obține cetățenia țării noastre, cu care, practic, pot ajunge apoi oriunde în Uniunea Europeană. Cei care apelează la această metodă trebuie doar să-și „inventeze” niște strămoși care au locuit în teritorii luate de Rusia de la România, iar apoi pot dobândi cetățenia română în baza unei legi pe care țara noastră a adoptat-o ca o formă de reparație istorică pentru românii care au fost rupți de România fără voia lor. În toată această afacere apar, bineînțeles, și firme specializate, care, în schimbul câtorva mii de euro, se ocupă să inventeze un arbore genealogic pentru cei care nu au astfel de strămoși, profitând de faptul că în cele mai multe cazuri arhivele de stare civilă din perioada 1918-1940, din Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau așa-numitul Bugeac (sudul Basarabiei), au fost distruse.

Olesea este o ucraineancă din Cernăuți, dar familia ei provine dintr-o suburbie din regiunea Kiev, care s-a hotărât să obțină cetățenia română. Dar nu oricum, ci prin metoda despre care a auzit că este cea mai simplă și a fost folosită de mulți alți oameni din Ucraina, Rusia, Moldova sau chiar Belarus.

Olesea vrea să „redevină” cetățean român, adică să beneficieze de prevederile articolului 11 din Legea privind dobândirea cetățeniei române care se referă la acele persoane ce s-au născut (sau sunt descendenții unor astfel de persoane până la gradul 3) pe teritoriile ce au fost românești înainte de 1940. Este vorba despre Basarabia, Bucovina de Nord – Cernăuți sau așa-numitul Bugeac (sudul Basarabiei).

Procedura este mult simplificată față de obținerea cetățeniei române pe cale obișnuită, nu presupune cunoașterea temeinică a limbii române și nici mutarea efectivă în România.

În baza articolului 11 din Legea cetățeniei române, care s-a dorit a fi o reparație morală față de românii ce și-au pierdut cetățenia țării – mamă fără voia lor, sute de mii de oameni din statele ex-sovietice au devenit posesori de pașapoarte românești în ultimii ani.

Datele oficiale furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie la solicitarea HotNews.ro arată că doar în ultimii trei ani și-au redobândit cetățenia română 125.961 persoane (43.597 – 2021, 49.992 – 2022 și 32.372 – în 2023, până la data de 20 decembrie).

Problema Olesei este însă una fundamentală: familia ei nu are absolut nicio legătură cu vreunul din teritoriile menționate mai sus, care au făcut parte din România. I s-a spus însă că dacă deține suma potrivită de bani, acest lucru nu constituie un impediment în drumul ei pentru obținerea pașaportului românesc.

Olesea se apucă să documenteze pe internet și începe să sune la firmele care promit astfel de servicii.

Prima încercare: Yourimmigrate.com, o companie care, potrivit propriului site, are birouri în Rusia, Belarus, Ucraina și România. Persoana de la celălalt capăt al firului se recomandă Iurii și-i spune Olesei care sunt documentele de care are nevoie pentru redobândirea cetățeniei române.

Printre acestea, „certificatul de naștere care confirmă că strămoșii dumneavoastră s-au născut, de exemplu, pe teritoriul regiunii Cernăuți, în perioada 1918 – 1940.”

„Se pare că nu am asemenea rude”, îi răspunde Olesea.

În mod normal, discuția ar fi trebuit să se încheie aici. Totuși, reprezentantul „Your Immigrate” continuă:

„Vă spun ce facem simplificat, pentru că în realitate este mult mai complicat: Va trebui să vă faceți un „arbore genealogic”, la un jurist. Noi, după acest „arbore genealogic” cu rudele dumneavoastră, care s-au născut în perioada 1918-1940, trimitem solicitările la arhivele din regiunile Cernăuți sau Odesa.

În mod normal, vom obține un răspuns cum că „datele au fost pierdute”, pentru că majoritatea arhivelor s-au pierdut. În baza acestui răspuns, noi putem să completăm informațiile, pentru că în Ucraina există o lege privind restabilirea fondului de arhivă pe teritoriile de până la și după război.

Adică noi completăm informația despre, de exemplu, străbunicul dumneavoastră, precum că el s-a născut atunci unde ne trebuie. Arhivistul pune asta în registru. Noi trimitem informația la Oficiul Stării Civile, solicităm documentul de tip modern, cu apostilă, care se regăsește pe site-ul Ministerului Justiției, și devine drept bază pentru obținerea cetățeniei României”, explică Iuri.

Prețul serviciilor cerute de Iuri este de 3500 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.