Ping-pong bugetar! Primăria Chișinău versus Guvern: Dați Chișinăului ce este al Chișinăului

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a emis o declarație în care solicită Guvernului și conducerii PAS să ofere finanțare pentru crearea grupelor cu program prelungit în toată țara, inclusiv în Chișinău. Ceban susține că este necesară această finanțare pentru a asigura supraviețuirea primăriilor, având în vedere cheltuielile neprevăzute la rata inflației de 29%. „Dați Chișinăului ce este al Chișinăului și nu avem nevoie de un bănuț de la voi”.

Primarul a atras atenția că toate Administrațiile Publice Locale își doresc crearea acestor grupuri, dar fără susținerea financiară corespunzătoare, primăriile se confruntă cu dificultăți în menținerea acestor programe. Ceban a afirmat că Chișinăul contribuie semnificativ la bugetul de stat, virezând 23 de miliarde de lei, dar doar 13% dintre acești bani sunt redirecționați înapoi către municipiu.

Primarul a acuzat conducerea PAS că încearcă să falimenteze Primăria Chișinău și să împiedice realizarea proiectelor destinate orașului. Acesta a cerut egalitate în alocarea surselor financiare pentru toate primăriile din țară, subliniind că Guvernul și PAS sunt datori față de Chișinău.

În replică, Ministerul Finanțelor a emis o declarație susținând că parametrii bugetari pentru Chișinău nu s-au redus, ci s-au majorat, iar Legea bugetului de stat pentru anul 2024 a fost aprobată în iulie 2023, respectând toate procedurile de consultare publică. Ministerul a menționat că documentul în discuție are caracter informativ și furnizează informații privind măsurile ce urmează a fi întreprinse de către autoritățile locale în urma adoptării Legii bugetului de stat pentru anul 2024.

„Cu referire la parametrii bugetari aprobați în Legea bugetului de stat pentru anul 2024, informăm că, pentru bugetul municipal Chișinău, aceștia nu s-au redus, ci s-au majorat. Astfel, volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetul municipal Chișinău pentru 2024 s-a majorat cu circa 39,5 milioane de lei, față de parametrii care se conțineau în prima circulară din luna august 2023. În ceea ce privește politica bugetar fiscală pentru anul 2024, menționăm că, Legea a fost aprobată în iulie 2023, respectând toate procedurile de consultare publică”, se mai arată în declarația Finanțelor

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#minister #Ceban #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM