Copii noștri vor plăti din greu! Datoria externă a ajuns la 9,7 miliarde de dolari

Conform datelor preliminare publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), datoria externă totală a Moldovei a înregistrat o creștere de 170,56 milioane de dolari sau 1,8%, atingând un nivel de 9,7 miliarde de dolari la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Potrivit BNM, în perioada ianuarie-septembrie 2023, datoria externă a sectorului public și cea garantată de stat a înregistrat o creștere de 83,9 milioane de dolari, atingând 3,3 miliarde de dolari, reprezentând 34,3% din totalul datoriei. În același timp, datoria negarantată a sectorului privat a crescut cu 86,66 milioane de dolari, ajungând la 6 miliarde 416,37 milioane de dolari și reprezentând 65,7% din totalul datoriei.

Creșterea globală a datoriei externe a Moldovei în primele 9 luni ale anului 2023 se datorează în principal majorării datoriei sectorului administrației publice și a secțiunii „Alte sectoare.” De asemenea, s-a observat o scădere a datoriei față de instituțiile financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Europeană de Investiții.

Cu privire la structura datoriei, FMI rămâne cel mai mare creditor al Moldovei, cu o pondere de 32,4%, urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 30,6%, și Banca Europeană de Investiții cu 12,8%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dolari #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie