Cei mai mulți milionari americani, nesatisfăcuți de averea pe care o au

03 Ian. 2024, 13:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2024, 13:28 // Actual //  bani.md

Deși au active ce depășesc zece milioane de dolari, cei mai mulți dintre milionarii americani nu sunt satisfăcuți de averea din conturi și consideră că suma nu e chiar atât de mare.

Studiul realizat pe un eșantion de 800 de milionari cu avere considerabilă a relevat că, în ciuda succesului financiar semnificativ, două treimi dintre aceștia nu se consideră în mod explicit bogați.

Inflația și fraudele bancare, printre temerile acestor milionari

Sondajul a explorat percepția asupra averii, valorile prețuite, de unde își iau sfaturi și de ce nu pot să doarmă noaptea.

Rezultatele au evidențiat că milionarii manifestă îngrijorări legate de inflație, tensiuni geopolitice, volatilitatea bursei și criza climatică, afectând valorile proprietăților lor.

Alte elemente de risc semnalate de participanți includ preocuparea pentru expunerea la fraude financiare, competitivitatea în cadrul economiei naționale, amenințarea pierderii locurilor de muncă și scăderea marjelor de profit.

Un aspect remarcabil al cercetării desfășurate în Statele Unite indică faptul că, indiferent dacă averea respondenților a fost moștenită (25%), construită de aceștia (40%) sau o combinație a ambelor (35%), se remarcă necesitatea efortului susținut pentru a obține și menține prosperitatea.

Despărțindu-se de stereotipul unei vieți relaxate pentru milionari, majoritatea continuă să lucreze (83%). De asemenea, aproximativ o treime au exprimat preferința de a nu se pensiona niciodată.

Mai dificil ca niciodată să devii bogat

Cu toate acestea, un număr semnificativ de milionari americani intenționează să intensifice investițiile în proprietățile lor, educație și colecții, alături de planuri de călătorie extinse pentru anul 2024.

Aproximativ 73% dintre aceștia se așteaptă să aloce resurse financiare suplimentare pentru sectorul imobiliar. În timp ce 65% au planuri de a investi mai mult în experiențe de divertisment.

De asemenea, doi din trei participanți la sondajul Chubb au exprimat opinia că acum este mai dificil ca oricând să atingi statutul de persoană bogată.

Participanții la un alt sondaj, realizat de Schwab, în 2023 afirmă că o avere netă de 2,2 milioane de dolari te încadrează în categoria celor bogați, aceeași evaluare fiind menținută și în 2022.

Cu toate acestea, în contextul creșterii costurilor de trai, acest număr ar putea să se majoreze în 2024.

Americanii milionari văd bogăția și în termeni de sănătate

Conform sondajului, mulți americani milionari consideră că familia și starea de sănătate bună reprezintă, de asemenea, indicatori ai bogăției.

Mai exact, patru din zece americani definesc bogăția în termeni de „bunăstare”, în timp ce doar trei din zece o descriu în termeni de „bani”.

O concluzie notabilă este că cele două generații mai tinere afirmă că se bucură de cele mai ridicate niveluri de confort financiar.

Aproximativ șase din zece mileniali și cinci din zece membri ai generației Z declară că se simt bogați. Asta în timp ce doar patru din zece membri ai generației X și patru din zece baby-boomers au exprimat aceeași percepție, potrivit HotNews.ro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.