Cifrele care anunță dezastrul! Moldova, pe marginea prăpastiei: Buget auster, cu deficit mare și reduceri de cheltuieli

Într-o evaluare detaliată a Bugetului pentru anul 2024, Ina Crețu, Ofițeră de programe și Analistă de politici în domeniul Economiei de la Fundația Soros, aduce în atenție aspecte critice legate de austeritate, deficitul semnificativ, și modificările aduse cheltuielilor în diverse domenii.

Conform Inei Crețu, bugetul actual este definit de austeritate, cu un deficit considerabil, reducerea cheltuielilor pentru infrastructură, dar cu majorări de salarii pentru profesori și programe de susținere a businessului. Deși Guvernul a numit bugetul pentru 2024 „Investim pentru copii”, criticile se îndreaptă către reducerea cheltuielilor pentru învățământ și protecție socială.

Printre aspectele pozitive evidențiate în Bugetul 2024 se numără planificarea cheltuielilor pentru reforma sistemului de asistență socială „RESTART” și acordarea compensațiilor pentru resurse energetice și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii.

Cu toate acestea, analiza atrage atenția asupra diminuării cheltuielilor pentru infrastructură de apă și canalizare, Fondul național de dezvoltare regională și locală, precum și Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, comparativ cu bugetul anterior.

Ina Crețu atrage atenția și asupra aspectelor negative din bugetul țării pentru anuul 2024.

Astfel, economista vorbește depsre:

– creșterea planificată a veniturilor bugetului de stat cu doar 1,3% (855,3 milioane de lei) față de veniturile aprobate pentru anul 2023, ceea ce, în mod practic, ne spune că acest indicator va stagna. Majorarea veniturilor va fi susținută de impactul unor măsuri ale politicii fiscale și creșterea încasărilor din impozite și taxe.

– estimările de granturi în veniturile bugetului de stat s-au diminuat semnificativ și vor constitui doar 3,6% (2,4 miliarde de lei) din veniturile totale. Astfel, pentru anul 2024 prognoza volumului intrărilor din granturi externe pentru susținerea bugetului și finanțarea proiectelor din surse externe se estimează la un nivel minim din ultimii ani. Este una din consecințele tranzitării țării noastre din grupul țărilor cu venituri joase în cel al țărilor cu venituri medii, ceea ce presupune micșorarea volumului granturilor și atragerea mai multor credite externe în țară.

– diminuarea cheltuielilor bugetului de stat cu 2,2% sau circa 1,9 miliarde de lei (!) comparativ cu cheltuielile aprobate pentru anul 2023, ceea ce reflectă tendința de reducere a cheltuielilor publice în mai multe domenii și va duce la stagnarea dezvoltării unor domenii social-importante din țară, inclusiv infrastructură și cel social.

– Cheltuielile bugetului vor fi reduse cel mai semnificativ în domeniul „Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale” – 924,3 milioane de lei sau 43,6% din descreșterea totală. Cea mai mare reducere a cheltuielilor este planificată pentru Fondul național de dezvoltare regională și locală în valoare de 818,5 milioane de lei, ceea ce va afecta, cu siguranță, implementarea proiectelor de infrastructură în localitățile țării, în special din mediul rural, inclusiv în contextul următoarelor ediții ale Programului „Satul European”.

– au fost reduse semnificativ cheltuielile planificate pentru Învățământ – 524,3 milioane de lei (din cauza economiilor în acest domeniu identificate de Ministerul Educației și Cercetării, excluderea cheltuielilor de o singură dată); Protecție socială – 537,4 milioane de lei (din cauza diminuării Fondului de reducere a vulnerabilității energetice, reducerea transferurilor cu destinație specială către bugetele locale în contextul reformei RESTART); Ordine publică și securitate națională – 248,1 milioane de lei (din cauza reducerii cheltuielilor pentru implementarea proiectelor finanțate din surse externe, diminuarea proiectelor de investiții capitale, excluderea cheltuielilor destinate achitării plății unice cu caracter excepțional pentru angajații MAI în contextul crizei refugiaților).

– cheltuielile capitale însumează 6,8 miliarde de lei ce este cu 195,6 milioane de lei mai puțin față de anul 2023. Ponderea cheltuielilor capitale în totalul cheltuielilor bugetului de stat constituie 8,3% sau circa 2%, raportate la PIB. Totodată, cheltuielile pentru investiții capitale se vor diminua cu 41,6 milioane de lei sau cu 2% față de anul 2023. Reducerea a acestui tip de cheltuieli ce afectează dezvoltarea infrastructurii în țară.

– pe parcursul anului 2024 vor fi valorificate împrumuturi de stat externe în sumă de 14,7 miliarde de lei (781,6 milioane de USD) și rambursate împrumuturi de stat externe în sumă de 10,7 miliarde de lei (568,9 milioane de USD). Deci, real vor fi utilizate în economia națională împrumuturi externe în valoare de aproximativ 4 miliarde de lei.

În concluzie, bugetul de stat pentru anul 2024 este un buget al unei dezvoltări economice moderate, auster, cu un deficit peste norma admisibilă, cu potențial modest de asigurare a evoluției sustenabile în Republica Moldova. În mod practic, pentru cetățeni, aceasta înseamnă mai puține cheltuieli pentru educație, sănătate, protecție socială, dezvoltarea infrastructurii și asigurarea ordinii publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina