Lacrimi și suspine la Tiraspol! Krasnoselski: Vom pierde zeci de milioane de dolari din taxele vamale ale Chișinăului

Începând cu ianuarie 2024, noile taxe vamale introduse de Republica Moldova au generat îngrijorări majore în ceea ce privește impactul asupra economiei regiunii separatiste Transnistria. Liderul auto-proclamat al enclavei transnistrene, Vadim Krasnoselski, a avertizat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că aceste măsuri vor provoca pierderi semnificative, estimându-le la zeci de milioane de dolari pe an.

Krasnoselski a subliniat că impunerea taxelor vamale reprezintă o schimbare fundamentală în procesul de decontare dintre cele două entități. Până în prezent, întreprinderile transnistrene nu au contribuit cu taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, iar introducerea unilaterală a acestor taxe de către conducerea moldoveană a creat o situație tensionată.

„Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul Republicii Moldova, nici de la reprezentantul pe probleme politice. Există o încălcare gravă a acordurilor din procesul de negociere… Transnistria nu numai că nu a fost anunțată în prealabil despre planurile de a cere noi plăți la bugetul Republicii Moldova, dimpotrivă, Chișinăul și mediatorii, inclusiv OSCE Misiune, au asigurat prin diverse canale că taxele vamale vor fi colectate de la 1 ianuarie 2024”, a subliniat liderul transnistrean.

Prejudiciul exact generat de aceste taxe vamale este încă dificil de evaluat, dar Krasnoselski a avertizat că se va măsura în zeci de milioane de dolari pe an. Această situație nu afectează doar producătorii din Transnistria, ci și locuitorii republicii, deoarece introducerea taxelor vamale va duce automat la creșterea costului mărfurilor, având consecințe asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

„Desigur, aceasta va fi urmată de o reacție a societății și a statului. De mulți ani, Transnistria face apel la Chișinău pentru dialog, încercând să evite tensiunile și războiul economic, dar Moldova urmează cu insistență calea escaladării. Și ea este cea care poartă responsabilitatea pentru alte consecințe inevitabile”, a concluzionat Krasnoselski.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enclavă #krasnoselski #taxe #tiraspol #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Investitorii de stat ai Emiratelor Arabe Unite (SOI) administrează active în valoare de 2,931 de trilioane de dolari (aproximativ 10,75 trilioane de dirhami), ceea ce plasează țara pe locul al patrulea la nivel mondial, potrivit Raportului Anual 2026 publicat joi de Global SWF, citat de khaleejtimes.com.

Statele Unite conduc clasamentul global, cu 13,2 trilioane de dolari în active administrate de companiile de stat, urmate de China (8,22 trilioane de dolari), Japonia (3,84 trilioane), Emiratele Arabe Unite (2,93 trilioane) și Norvegia (2,27 trilioane). Categoria investitorilor de stat include fonduri suverane de investiții, fonduri publice de pensii și bănci centrale.

Cele mai mari instituții de stat din Emiratele Arabe Unite, în funcție de activele administrate, sunt Abu Dhabi Investment Authority, cu 1,18 trilioane de dolari, Investment Corporation of Dubai (429 miliarde), Mubadala (358 miliarde), ADQ (251 miliarde), Emirates Investment Authority (116 miliarde), Dubai Investment Fund (80 miliarde) și Dubai Holding (72 miliarde de dolari).

În octombrie 2024, Abu Dhabi a fost desemnat cel mai bogat oraș din lume în First City Ranking realizat de Global SWF, devansând Oslo. Capitala Emiratelor administra atunci 1,7 trilioane de dolari prin fondurile suverane cu sediul în oraș, motiv pentru care a primit titulatura de „Capitala capitalelor”.

De asemenea, Emiratele Arabe Unite s-au situat pe locul al cincilea în topul țărilor care au atras investiții din fonduri suverane în 2025, cu 9,9 miliarde de dolari, în creștere față de 7,9 miliarde în 2024. Statele Unite au fost principalul beneficiar, cu 131,8 miliarde de dolari, urmate de Marea Britanie (25,8 miliarde), Germania (18,8 miliarde) și Canada (17,7 miliarde).

La nivel global, investitorii de stat și-au continuat expansiunea în 2025, profitând de creșterea piețelor financiare și de implicarea în tranzacții de amploare, în multiple sectoare, în căutarea de parteneriate și noi strategii de investiții.

Potrivit raportului, fondurile suverane de investiții au atins un prag istoric în decembrie 2025, depășind pentru prima dată 15 trilioane de dolari. Împreună cu fondurile publice de pensii și băncile centrale, care și-au extins semnificativ bilanțurile, acestea administrează în prezent 60 de trilioane de dolari în active și rezerve. Estimările Global SWF arată că această sumă ar putea ajunge la aproape 80 de trilioane de dolari până în 2030.

Din totalul activelor deținute de investitorii de stat, peste o treime se află în Asia, 26% în America de Nord, 19% în Europa și 15% în regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord (MENA). Raportul anticipează că fondurile suverane vor crește mai rapid decât fondurile de pensii și băncile centrale, ceea ce ar putea duce la o pondere mai mare a Asiei și MENA, în timp ce America de Nord și Europa ar putea stagna. Oceania, America Latină și Africa sunt așteptate să rămână regiuni cu o pondere redusă.