Lacrimi și suspine la Tiraspol! Krasnoselski: Vom pierde zeci de milioane de dolari din taxele vamale ale Chișinăului

Începând cu ianuarie 2024, noile taxe vamale introduse de Republica Moldova au generat îngrijorări majore în ceea ce privește impactul asupra economiei regiunii separatiste Transnistria. Liderul auto-proclamat al enclavei transnistrene, Vadim Krasnoselski, a avertizat într-un interviu pentru agenția rusă TASS că aceste măsuri vor provoca pierderi semnificative, estimându-le la zeci de milioane de dolari pe an.

Krasnoselski a subliniat că impunerea taxelor vamale reprezintă o schimbare fundamentală în procesul de decontare dintre cele două entități. Până în prezent, întreprinderile transnistrene nu au contribuit cu taxe vamale la bugetul Republicii Moldova, iar introducerea unilaterală a acestor taxe de către conducerea moldoveană a creat o situație tensionată.

„Încă nu am primit nicio explicație nici de la Guvernul Republicii Moldova, nici de la reprezentantul pe probleme politice. Există o încălcare gravă a acordurilor din procesul de negociere… Transnistria nu numai că nu a fost anunțată în prealabil despre planurile de a cere noi plăți la bugetul Republicii Moldova, dimpotrivă, Chișinăul și mediatorii, inclusiv OSCE Misiune, au asigurat prin diverse canale că taxele vamale vor fi colectate de la 1 ianuarie 2024”, a subliniat liderul transnistrean.

Prejudiciul exact generat de aceste taxe vamale este încă dificil de evaluat, dar Krasnoselski a avertizat că se va măsura în zeci de milioane de dolari pe an. Această situație nu afectează doar producătorii din Transnistria, ci și locuitorii republicii, deoarece introducerea taxelor vamale va duce automat la creșterea costului mărfurilor, având consecințe asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.

„Desigur, aceasta va fi urmată de o reacție a societății și a statului. De mulți ani, Transnistria face apel la Chișinău pentru dialog, încercând să evite tensiunile și războiul economic, dar Moldova urmează cu insistență calea escaladării. Și ea este cea care poartă responsabilitatea pentru alte consecințe inevitabile”, a concluzionat Krasnoselski.

De la 1 ianuarie 2024 a intrat în vigoare noul Cod vamal al Republicii Moldova, în virtutea căruia firmele din Transnistria vor trebui să plătească taxe vamale la bugetul Republicii Moldova. Până acum, deşi companiile din regiunea transnistreană erau înregistrate la Chişinău ca agenţi economici moldoveni, ele plăteau taxe vamale la bugetul transnistrean.

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, agenţii economici din regiunea transnistreană vor achita toate plăţile aferente pentru importul mărfurilor aşa cum o fac şi celelalte companii din Republica Moldova. În acelaşi timp, la importul bunurilor în regiunea transnistreană, se va ţine cont de preferinţele acordate în conformitate cu tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#enclavă #krasnoselski #taxe #tiraspol #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.