Banca Mondială: Economia globală de pregătește pentru cea mai proastă jumătate de deceniu din ultimii 30 de ani

Potrivit Băncii Mondiale, economia mondială este pe cale să înregistreze cea mai slabă jumătate de deceniu de creștere din ultimii 30 de ani.

Creșterea globală este așteptat să încetinească pentru al treilea an consecutiv în 2024, coborând la 2,4% de la 2,6% în 2023.
„Fără o corecție majoră a cursului, anii 2020 vor rămâne în istorie ca un deceniu de oportunități irosite”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte senior al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit Băncii Mondiale, economia mondială este pe cale să înregistreze cea mai slabă jumătate de deceniu de creștere din ultimii 30 de ani.

Creșterea globală este așteptat să încetinească pentru al treilea an consecutiv în 2024, coborând la 2,4% de la 2,6% în 2023, a precizat organizația în cel mai recent raport „Perspective economice globale” publicat marți.

Apoi, creșterea este așteptat să urce marginal până la 2,7% în 2025, deși accelerarea în perioada de cinci ani va rămâne cu aproape trei sferturi de puncte procentuale sub rata medie din anii 2010, scrie CNBC.
Cea mai proastă jumătate de deceniu din ultimii 30 de ani.

Și, în ciuda faptului că economia mondială s-a dovedit rezistentă în fața riscurilor de recesiune în 2023, tensiunile geopolitice sporite vor însemna noi provocări pe termen scurt, a precizat organizația, astfel că majoritatea economiilor vor crește mai lent în 2024 și 2025 decât în deceniul precedent.
„Aveți un război în Europa de Est, invazia rusă în Ucraina. Aveți un conflict serios în Orientul Mijlociu. Escaladarea acestor conflicte ar putea avea implicații semnificative asupra prețurilor la energie, care ar putea avea impact asupra inflației, precum și asupra creșterii economice”, a declarat Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale și director al Grupului de Perspective, pentru CNBC.

Banca a avertizat că, fără o „corecție majoră a cursului”, anii 2020 vor rămâne în istorie ca „un deceniu de oportunități irosite”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.