Un oraș de peste Prut, în tipul localităților din Europa după calitatea vieții

Cluj-Napoca este pe locul 10 în topul oraşelor din Europa cu cea mai bună calitate a vieţii. Topul este condus de oraşul elveţian Zurich, potrivit unui raport realizat de Uniunea Europeană, potrivit Politico.eu.

Raportul are 112 pagini şi se bazează pe rezultatele unui sondaj realizat în perioada ianuarie-aprilie 2023 în oraşe din ţări ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Regatul Unit, Balcanii de Vest şi Turcia. Acesta a fost realizat prin intervievarea a 71.153 de locuitori, din 83 de oraşe.

Pe locul 10 este oraşul Cluj-Napoca, al doilea cel mai populat oraş din ţară. În Cluj-Napoca, 94% dintre locuitori s-au declarat mulţumiţi de viaţa în oraş. Având un sector tehnologic în plină expansiune, oraşul se află pe locul al doilea şi în ceea ce priveşte oportunităţile de angajare, 73% dintre locuitori spunând că este uşor să găseşti un loc de muncă bun în oraş.

Pe locul 9 este oraşul portughez Braga, desemnat cea mai bună destinaţie europeană în 2021. Dar nu este doar un loc grozav pentru turişti: şi rezidenţii îl iubesc. 94% dintre cei chestionaţi spun că sunt mulţumiţi că locuiesc în oraşul lor. Braga este, de asemenea, considerat un oraş sigur (84% dintre persoanele chestionate au spus că se simt în siguranţă să meargă singuri noaptea) şi un loc bun de locuit pentru imigranţi, pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici.

Locul 8 este ocupat de oraşul de coastă Rostock, din Germania. Aici, 94% dintre locuitorii chestionaţi s-au declarat mulţumiţi cu viaţa lor în oraş. Rostock este, de asemenea, un loc bun pentru persoanele în vârstă şi familiile cu copii mici (al doilea şi, respectiv, al şaselea cel mai bun loc din Europa). 85% dintre persoanele chestionate au spus că sunt mulţumite de situaţia lor personală la locul de muncă; oraşul se află pe primul loc în Europa în această privinţă.

Pe locul 7 este oraşul elveţian Geneva. 95% dintre persoanele chestionate sunt mulţumite că locuiesc aici. Deşi Geneva ocupă o poziţie înaltă în alte câteva categorii (83 la sută la satisfacţia locului de muncă), oraşul ocupă ultimul loc pentru accesibilitatea locuinţelor. Doar 8 la sută dintre persoanele chestionate au spus că este uşor să găseşti locuinţe bune la un preţ rezonabil în acest oraş, ceea ce nu este chiar o surpriză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Cluj #oras #Europa #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Opt întreprinderi de stat care există în acte, dar nu mai funcționează în realitate, sunt propuse pentru închidere. Agenția Proprietății Publice (APP) a pregătit un proiect de hotărâre a Guvernului prin care șapte dintre acestea urmează să fie lichidate, iar o a opta – Centrul Auto Specializat ”Nistru–Tavria” – să fie radiată din Registrul de stat.

Pe lista întreprinderilor propuse pentru lichidare se află Auto cu autofinanțare Centrul ”Servis”, „Bioreg”, Revista ”Sud-Est”, Gaudeamus-Cinema”, Asociația de Creație Artistică și Impresariat ”Interarta”, Studioul ”Arta-Cinema” și Centrul de Elaborare a Sistemelor Industriale de Dirijare.

Potrivit documentului elaborat de APP, întreprinderile nu mai desfășoară activitate economică de o perioadă îndelungată și nu prezintă rapoarte financiare și statistice. Verificările efectuate în registrele cadastrale au arătat că pe numele acestora nu sunt înregistrate bunuri imobile aflate în gestiune, folosință sau administrare.

Nici datoriile către buget nu sunt semnificative. La 29 iulie 2026, restanțele întreprinderilor vizate nu depășeau 5 000 de lei. De exemplu, „Nistru–Tavria” avea o restanță de 902,45 lei, Gaudeamus-Cinema – 77,46 lei, iar Interarta – 131,64 lei. „Bioreg” și Revista ”Sud-Est” nu aveau restanțe.

În cazul „Nistru–Tavria”, procedura de lichidare a fost începută încă în 2008. Patrimoniul întreprinderii a fost valorificat pentru stingerea datoriilor, iar excedentul a fost transmis la bugetul de stat. Acum, APP propune radierea acesteia din Registrul de stat, întrucât este o persoană juridică inactivă de mai bine de zece ani.

APP argumentează că păstrarea acestor întreprinderi în registre, deși nu mai funcționează și nu au patrimoniu în gestiune, creează neconcordanțe și riscuri juridice și administrative. Relansarea lor ar presupune cheltuieli pentru personal, logistică, administrare și recapitalizare, fără existența unor indicii clare privind viabilitatea lor economică.